În zilele noastre, folosim această zicală pentru a exprima un advertisment, o primejdie, o consecință negativă a faptelor cuiva. În mituri relatate inițial de grecii antici, Cutia Pandorei este un simbol al curiozității exagerate pe care o au oamenii. Bineînțeles, această idee a plecat de undeva, iar astăzi vei afla și tu o legendă interesantă despre crearea primei femei de pe Pământ, în viziunea grecilor antici.
Conform mitologiei grecești, Pandora a fost prima femeie de pe Pământ, pe care au creat-o zeii, în momentul în care și-au unit forțele.
În limba greacă, Pandora înseamnă „înzestrată cu daruri”, practic este caracterizarea acestei creații pe care zeii chiar au înzestrat-o cu de toate, cu multe calități și numeroase talente. Afrodita i-a dat frumusețe, Atena i-a dăruit înțelepciune, Apollo i-a oferit talent muzical, Hermes i-a dat putere de convingere.
Iată cum apare descrisă nașterea Pandorei și trimiterea ei pe Pământ în poemul „Munci si Zile”, scris de poetul Hesiod din Grecia Antică:
„Căci le voi da pentru foc osânda din care cu toții/Inima să-și veselească îmbrățișându-și năpasta/Astfel vorbit-a râzând al zeilor tată și-al lumii,/Și-a poruncit lui Hefaistos, vestitul, cât poate mai grabnic/Lut să-nmoaie cu apă, glas omenesc să-i insufle/Vlagă să-i dea și să pară chipu-i cu zânele-asemeni/Farmec de nemuritoare pe chipul ei feciorelnic/Pânză măiastră să țeasă zeița Atena s-o-nvețe/Iar Afrodita de aur să toarne pe crestetu-i farmec,/Doruri aprinse, ispite și pofte ce duc la sleire/Hermes, ucigatorul lui Argus primit-a porunca/Suflet lipsit de simțire să-i dea și fățarnică fire./Astfel vorbi, s-au supus stăpânului Zeus Cronidul./Grabnic Hefaistos, vestitul, cel cu puternice brațe/Chip plăsmuit-a din lut, leit c-o sfioasă fecioară/După voința lui Zeus. Atena cu ochi de cicoare/O dichisi și o-nchise, în juru-i divinele Gratii și/Peitho, cea plină de slavă, țesut-au dantelele de aur,/Horele o-ncununara cu flori ce încolțesc primăvara,/Pallas Atena pe trupu-i cu sârg rânduiește găteala,/ Hermes ucigatorul lui Argus, în pieptu-i sădește/Vorbele amăgitoare și strâmbe, năravuri viclene./Voia lui Zeus ce tună-n înalturi făcând apoi voce/Datu-l-a crainicul celor de sus apoi nume de Pandora/I-au hărăzit, căci cu toții, stăpânii-n olimpice case/darul acesta l-au dat năpasta bieților oameni.”
Legătura dintre Pandora, prima femeie de pe Pământ, și celebra cutie pomenită și astăzi de oamenii din lumea întreagă
Se spune că Pandora a fost creată din răzbunare, la cererea lui Zeus, care a vrut să-l pedepsească pe Titanul Prometeu, care a furat de la el focul și l-a dat oamenilor. Potrivit mitologiei grecești, femeia a fost creată pentru a amăgi bărbații cu frumusețea și sexualitatea ei, pentru a introduce minciuna, trădarea și neascultare în viața lor.
Tot Zeus a fost acela care i-a cerut lui Hefaistos să creeze o cutie în care zeii să pună toate relele lumii, cum ar fi: mândria, invidia, mânia, desfrânarea, lenea, lăcomia, aroganța, suferința, cruzimea, ura, tristețea, teama, bolile, moartea. Pe fundul cutiei a fost pus însă și ceva bun: speranța.
Cutia Pandorei – speranța moare ultima
Zeus i-a oferit-o lui Prometeu pe frumoasa Pandora, spunându-i că o poate lua de soție. Dar Prometeu a refuzat să se apropie de Pandora, iar în plasa lui Zeus a căzut Epimeteu, fratele lui Prometeu, care a acceptat să o ia de soție. Acesta a primit și un alt dar de la Zeus - cutia misterioasă.
Deși Prometeu și-a avertizat fratele cu privire la intențiile lui Zeus, acesta nu a vrut să îl ia în seamă. Iată ce i-ar fi răspuns:
„Dacă așa este pedeapsa lui Zeus, el mă poate pedepsi mai des, pentru că Pandora este cel mai frumos lucru pe care l-am vazut vreodată!”
Când femeia a găsit cutia în casa lui Epimeteu, a putut citi pe ea mesajul „Nu deschide niciodată!”, dar setea de cunoaștere a făcut-o să se întrebe obsesiv care ar putea fi conținutul acesteia. În cele din urmă, a deschis-o fiindcă era extrem de curioasă, iar toate relele din ea s-au revărsat pe Pământ. Pentru că s-a speriat teribil, a închis cutia repede și nu a apucat să observe că pe fundul ei se afla și o rază de speranță. Mai târziu, a auzit o șoaptă blândă venind din cutie. Era speranța care a intrat în sufletul ei, ajutând-o să se elibereze de greutatea ce o apăsa după greșeala comisă. A înțeles că răul făcut era ireversibil, dar a început să spere că efectele răului se vor tempera în timp.
De aici s-a născut și expresia „speranța moare ultima”. Totuși, semnificația Cutiei Pandorei a rămas una singură: acesta este simbolul curiozității exagerate care poate aduce după sine multe necazuri sau a unei decizii greșite care poate, la fel, să aibă consecințe nefaste.
În scrierile foarte vechi, se menționează că relele au fost închise într-un borcan, doar că acest cuvânt a fost înlocuit în 1580, din cauza unei traduceri greșite. Scriitorul Lilius Giraldus din Ferrara a transformat atunci substantivul „pithos” (borcan/vază antică grecească) cu substantivul „pyxis” (cutie). Practic, la începuturi, Cutia Pandorei era, de fapt, Borcanul Pandorei. Interesant, nu?
Asemănarea dintre Pandora și Eva
Și ție ți-a venit în minte asemănarea cu Eva, prima femeie din scripturile biblice, așa-i? Deși este vorba despre credințe diferite, în ambele cazuri, prima femeie de pe Pământ a fost responsabilă pentru distrugerea echilibrului și a Paradisului. Întâmplător sau nu, printre toate relele eliberate din Cutia Pandorei se numără și cele șapte păcate celebre subliniate de credința creștină: mândria, invidia, mânia, iubirea de argint (de lucruri materiale), desfrânarea, lenea, lăcomia.
Grecii antici au dat mai departe mitul Pandorei pentru a-i învăța pe oameni despre slăbiciunile pe care le pot avea. Cu alte cuvinte, Cutia Pandorei este unul dintre cele mai intense și descriptive mituri ale comportamentului uman din mitologia greacă.
Și folclorul românesc a împrumutat acest mit, care a fost transpus în povestea copilăriei noastre: „Fata babei și fata moșneagului”. Îți amintești de balaurii care au ieșit din cutia aleasă de fata babei, nu?
Urmareste-ne pe Google News
