Alimentația sănătoasă și scăderea în greutate reprezintă o misiune imposibilă pentru multe persoane. Hrana este esentială pentru supraviețuire, însă, pe lângă menținerea sănătății, aceasta rămâne și o plăcere vinovată.
Aspectul, mirosul și gustul anumitor alimente le pot cauza gurmanzilor o adicție la fel de puternică precum dependența de droguri. Secretul care se ascunde în spatele acestei dependenţe este... creierul.
Dependența alimentară poate avea consecințe fizice, emoționale și sociale severe, cum ar fi problemele digestive, disfuncții ale inimii, obezitatea, pierderea stimei de sine, depresia și, în unele cazuri, chiar izolarea.
Simptomele dependenţei de mâncare
Cercetătorii de la Centrul Rudd pentru Știință și Politică Alimentară din cadrul Universitătii Yale au realizat un studiu pentru a identifica persoanele cu dependență alimentară, iar rezultatele au arătat că simptomele comune sunt:
- pofta constantă pentru alimente, deşi tocmai te-ai ridicat de la masă şi eşti sătulă;
- când mănânci ceva de care ţi-a fost poftă, descoperi că nu te mai poţi opri, deci pare că totul e mai mult decât o poftă;
- mănânci până când simţi că ai stomacul mai mult decât plin;
- te simţi vinovată după ce ai mâncat foarte mult, dar nu poţi renunţa;
- găseşti scuze pentru nevoia de a mânca anumite alimente;
- ai încercat diete şi ţi-ai stabilit reguli pe care să le urmezi, însă nu ai reuşit niciodată să gestionezi dependenţa de alimente;
- ai tendinţa să ascunzi celorlalţi nevoia ta de alimente nesănătoase;
- nu poţi controla dorinţa de a mânca excesiv, deşi iei în greutate vizibil.
Vezi cum slăbeşti sănătos!
Consecințele dependenței de mâncare
Alimentația nepotrivită poate supune organismul la probleme severe. Bolile grave - cum ar fi obezitatea, diabetul de tip 2, cancerul, boala Alzheimer, artrita și bolile cardiace - sunt doar câteva dintre consecinţele dependenţei alimentare netratate.
Potrivit webmd.com, experimentele realizate de cercetători arată că, pentru unele persoane, aceleași puncte de plăcere ale creierului, care sunt stimulate de droguri, sunt activate și de alimente, în special de cele gustoase și nocive, respectiv cele bogate în sare, zahăr și grăsime.
Evitarea completă a alimentelor nocive, dar gustoase, poate părea imposibilă – şi nici nu este o metodă ideala. Totul ţine de echilibru! O discuţie cu un medic specialist sau un nutriţionist te-ar putea ajuta să gestionezi poftele şi nevoia de a consuma astfel de mâncăruri. Cu ajutorul potrivit, îți poți găsi resursele interioare necesare pentru a aborda dependența de alimente într-o manieră cât mai potrivită ție, care să dea rezultate.
Dacă te hotărăști să discuți cu un psiholog, reţine că nu toți au experiență în tratarea dependenței alimentare, deci nu te vor putea ajuta eficient. Caută-l pe cel potrivit şi fă-ţi curaj să vorbeşti despre problema ta!
Cum gestionezi dependenţa de mâncare
Există câteva lucruri pe care le poți face pentru a scăpa de dependența de mâncare:
- Scrie o listă cu alimentele pe care ştii că ai tendinţa să le consumi cel mai des; acelea sunt primele pe care trebuie să le eviţi!
- Notează măcar trei locuri de tip fast-food, unde ştii că se prepară şi mâncare mai sănătoasă. E şi acesta un pas înainte!
- Găseşte înlocuitor sănătos pentru fiecare dintre alimentele care îţi provoacă dependenţă. Dacă ai pornit pe drumul vindecării, e important să faci efortul de a înlocui nevoia de a mânca alimente nesănătoase cu salate, fructe, seminţe şi dulciuri vegane.
- Propune-ţi să te abţii de la alimentele nesănătoase timp de o lună. În tot acest timp, înlocuieşte mâncarea nesănătoasă cu mâncare sănătoasă în cantitatea dorită și nu neglija exerciţiile fizice.
Dacă timpul trece şi simţi că nu poţi gestiona singură problemă, obligatoriu discută cu un specialist! Beneficiind de îndrumare, ajutor și tratament din partea unui centru specializat în tulburări alimentare, poți găsi resursele de care ai nevoie pentru a învinge dependența de mâncare!
Urmareste-ne pe Google News
