Atunci când vine vorba de siluetă, multe femei duc o luptă grea pentru a atinge acele standarde – uneori imposibile - de care se face atâta caz pe ecrane. Diete peste diete, ore de gimnastică, alergat în parc și renunțatul la dulciurile preferate, ce nu încearcă o femeie ca să se simtă frumoasă în ochii săi și ai altora? Dar dacă ați ști că problema kilogramelor în plus este mai profundă decât pare?
Unul dintre cei mai cunoscuți experți în alimentație din România, dr. Mihaela Bilic, vorbește în cadrul unui interviu acordat LiveDoc despre implicațiile emoționale ale alimentației în exces.
La nutriționist ar trebui să ajungă doar persoanele bolnave
Alimentația înseamnă viață și sănătate, ea face parte din cotidian și nu trebuie să aibă o implicație negativă. Din punctul de vedere al Mihaelei Bilic, „la nutriționist ar trebui să ajungă doar persoanele bolnave”. Din păcate, din ce în ce mai multe persoane care nu au o problemă propriu-zisă de sănătate se adresează nutriționistului, pentru a le „salva” de kilogramele în plus. Nenumăratele diete-minune și sfaturile de viață lungă de pe site-uri, din reviste și de la televizor „ne alimentează o iluzie”, îndepărtându-ne de la adevăratele lucruri importante ale vieții noastre, consideră expertul.
În jurul unui act firesc, alimentația, se creează adevărate drame, pe care mass-media are interesul să le mențină promovând permanent clișee despre mâncatul sănătos, alimentele permise și cele toxice, pericolele ascunse în hrană. „Creierul nostru nu este programat să facă diferența între sănătos și mai puțin sănătos. El este proiectat ancestral să știe... doi termeni, comestibil-necomestibil.”
„Noi nu avem nevoie de medic nutriționist să ne spună ce să mâncăm... Singura noastră preocupare este să identificăm lucrurile comestibile, pentru că mâncarea înseamnă viață. Dacă ceva este bun de mâncat, o să știe instinctul nostru, nu trebuie să ne spună cineva: Ai voie să mănânci asta!”
Cu alte cuvinte, mâncarea nu poate fi considerată nesănătoasă, doar modul în care ne hrănim este nesănătos, iar aceasta nu este o problemă de natură fizică. Numai persoanele care au anumite boli, precum insuficiență hepatică, diabet, probleme renale, trebuie să se adreseze nutriționistului, pentru a le ajuta să facă cele mai potrivite alegeri alimentare.
Kilogramele în plus înseamnă exces alimentar, nu mâncare nesănătoasă
Tocmai de aceea, pentru a scăpa de kilogramele în plus, este nevoie de reorganizarea întregului stil de viață, nu doar de schimbarea unei diete. Mișcarea, programul regulat de mese, eliminarea unor produse fără valoare nutritivă, toate acestea sunt la fel de importante precum ceea ce mâncăm, pentru a ajunge la silueta dorită.
Kilogramele în exces apar atunci când nevoia noastră de a ne simți bine mâncând devine, la rândul său, exagerată. Mâncarea are o funcție de supraviețuire, dar ne oferă și confort sau plăcere, iar noi am devenit dependenți de acest al doilea rol, pentru a contracara stresul și lipsa de satisfacții din viața de zi cu zi.
„Stresul psihic ne creează nevoia de a compensa cu mâncare un disconfort... Kilogramele în plus sunt o problemă a sufletului”, acesta este cel mai important mesaj pe care îl transmite dr. Mihaela Bilic.
„Suntem nefericiți, stresați, câteodată ne lipsesc tandrețea, liniștea, bucuria din viața noastră. Natura ne-a lăsat mâncarea ca să ne dea o stare de bine și atunci, dacă n-o primim din alte zone ale vieții noastre, o vom găsi în mâncare instinctiv. Orice emoție negativă se neutralizează cu mâncare.”
Chiar dacă nu este vorba de o supraviețuire fizică propriu-zisă, nevoia de a ne echilibra din punct de vedere psihic reprezintă, în ultimă instanță, tot o formă de supraviețuire. „Echilibrul psihic e vital. Dacă noi n-am avea mâncarea și frigiderul ca să compensăm energia negativă de peste zi, a doua zi s-ar putea să nu mai putem să ne ridicăm și să facem față... sarcinilor profesionale sau familiale.”
Iată de ce mâncarea nu trebuie privită ca un inamic, ci ca un ajutor prețios pentru a face față dificultăților cotidiene.
Mintea este cea care ne obligă la excese
Adesea dăm vina pe corpul nostru atunci când mâncăm foarte mult, spunând că el este cel care simte nevoia de dulciuri sau diferite alimente. În realitate, cea care ne comandă aceste nevoi este mintea, care ne ține dependenți de hrană,la fel ca un fel de drog. „Creierul este ca un fel de copil isteric, extrem de impulsiv și nerăbdător. În momentul în care are cea mai mică neliniște, cel mai mic disconfort... instantaneu îl vrea neutralizat cu mâncare”, arată nutriționistul.
Ceea ce trebuie să schimbăm în viața noastră este relația cu mâncarea, adică înțelegerea acestui fapt, că hrana în exces este o nevoie a minții, nu a trupului. Iar cu cât mintea este mai agitată, mai nefericită și mai încărcată de stres, cu atât tendința noastră de supraalimentare este mai mare. De aceea, pentru a scăpa de kilogramele în plus, nu este suficient să renunțăm la zahăr sau să ținem periodic regim. Esența acestei lupte se regăsește la nivel emoțional: trebuie să ne ocupăm de acele aspecte ale vieții noastre care nu ne aduc suficientă satisfacție, pentru a rezolva predispoziția spre îngrășare.
„Putem fi și bolnavi și să trăim mai puțin, din cauza lipsei de bucurie. Un om mai fericit va fi mai sănătos, indiferent de greutatea pe care o are. Nu putem dobândi prin mâncare fericirea și nici prin slăbit”, spune Mihaela Bilic.
Doar atunci când vom găsi noi surse de plăcere și bucurie, hrana nu va mai reprezenta o dependență, ci se va integra armonios în peisajul unei vieți sănătoase și împlinite.
Urmareste-ne pe Google News
