Totul, de la celulele pielii tale la rezistenta oaselor, de la creier la tesuturi, depinde de ceea ce mananci. Ca rezultat, obiceiurile tale alimentare sunt un factor determinant in privinta procesului de imbatranire. Bineinteles ca un cheeseburger ocazional (si aici ocazional este sinonim cu cel mult o data pe luna) nu iti va declansa zeci de riduri, dar daca acesta devine un obicei zilnic s-ar putea sa faca chiar mai mult de atat.
Iata care sunt cele 5 obiceiuri alimentare care iti imbatranesc pielea si cum sa scapi de ele:
SLABICIUNEA PENTRU FAST-FOOD
Inamicul: acizii grasi trans-isomeri (anumite grasimi nesaturate, o combinatie de uleiuri vegetale infuzate cu atomi de hidrogen)
Efectele: Exista o vorba cumva contemporana: tot ceea ce este gustos nu este sanatos. Grasimile nesaturate sunt adevarati dusmani ai sanatatii noastre.
 |
1. Acestia sunt pentru inflamatii ceea ce este benzina pentru foc. Astfel, inflamatia te imbatraneste din adancul organismului, incepand cu cromozomii, afectand telomerul, capacele care protejeaza capetele acestora. De fiecare data cand un cromozom se divide, telomerul se scurteaza, iar grasimile nesaturate obliga divizia cromozomiala si, automat, telomerul devine din ce in ce mai scurt, lungimea lui fiind indicatorul a cat de bine imbatraneste corpul tau. In plus, daca telomerul este scurt, pierzi abilitatea de regenerare celulara.
2. Grasimile nesaturate impiedica o comunicare eficienta intre celule, ingrosand peretii acestora. Ele au nevoie de pereti pliabili pentru a comunica, pereti construiti de grasimea buna, de acizii grasi Omega 3. Grasimile nesaturate sunt artificiale si inflameaza peretele celular, facandu-l nenatural si complet inflexibil. Este ca si cum ai incerca sa introduci un cub intr-o forma rotunda: celulele se blocheaza si organismul nu mai are o circulatie sanatoasa.
Solutia: Fereste-te de fast-food! Oricat de gustoase ar fi, oricat de ieftine, oricat de la moda, limiteaza-ti vizitele in astfel de restaurante. Citeste cu atentie si eticheta produselor cumparate din hypermarketuri. In general, producatorii pot scapa de acest detaliu de pe eticheta daca produsul contine mai putin de 0.5 grame de grasimi nestaurate. In acest caz cauta sa nu cumva sa fie scris pe eticheta uleiuri hidrogenate sau partial hidrogenate, care indica prezenta grasimilor nesaturate.
PASIUNEA PENTRU DULCE
Inamicul: Sucroza (sau zaharoza, versiunea intens procesata si cristalizata a zaharului din plante)
Efectele: Organismul nostru nu a evoluat de-a lungul timpului indeajuns de mult incat sa ajunga la o abilitate dezvoltata pentru a rupe celulele zaharului, iar o cantitatea ridicata de zahar va supune sistemul nostru unui efort urias. Excesul de zahar incetineste circulatia sangelui si duce la un proces, care afecteaza pielea, numit glicatie.
 |
1. Mai intai incetineste procesul de reparare a organismului. Desi efectele sunt mai mult interne, aspectul pielii este primul efect exterior. Zaharul se prinde de colagen, pielea isi pierde din elasticitate, apar ridurile iar inflamatiile se vindeca mult mai greu.
2. Moleculele de zahar taie si irita orice ating, ca cioburile unei sticle sparte. Efectul este numit oxidare, care duce la cumularea de toxine specifice, toxine care nu afecteaza organismul atat de tare in cantitati normale. Insa, daca vei consuma mult zahar va fi ca si cum ai apasa un buton de "repede/inainte" pentru imbatranire, toxinele afectand si mai mult motoarele celulare: mitocondriile, privand organismul de energia necesara pentru regenerare.
Solutia: Limiteaza consumul de dulciuri! Ideal ar fi sa renunti de tot la zaharul procesat, insa o solutie mai putin dramatica ar fi sa consumi zahar brun, sau alimente naturale dulci, precum mierea, siropul de artar, siropul de orez brun sau nectarul de guave. Sa nu crezi ca indulcitorii artificiali sunt mai buni, si acestia iti afecteaza organismul la fel de mult ca zaharul procesat.
CARBOHIDRATII NEPOTRIVITI
Inamicul: carbohidratii rafinati, bogati in amidon
Efectele: Carbohidratii rafinati sunt, de fapt, zaharuri ascunse. Fiecare molecula de amidon se transforma in zahar de indata ce ajunge in sange. Astfel, in afara de procesul de glicatie, carbohidratii rafinati deschid drumul spre rezistenta la insulina.
 |
1. Dupa o masa bogata in carbohidrati rafinati, nivelul de zahar in sange se mareste si pancreasul imprastie insulina in sange pentru a ajuta celulele sa transforme glucoza in energie. Dar organismul face uneori calcule gresite si elibereaza prea multa insulina, deoarece evolutia nu a tinut pasul cu dieta moderna. Patru felii de paine alba au densitatea alimentara a unui intreg elan consumat de unul dintre stramosii nostri, pacalind organismul sa elibereze chimicalele necesare pentru ceea ce crede ca ai mancat.
2. Prea multa insulina duce la un nivel scazut de zahar in sange, si 30 de minute mai tarziu iti este din nou foame. Organismul nu a fost conceput pentru acest efect de yo-yo, astfel ca este complet ametit, ducand la efectul de rezistenta la insulina, precursoarea diabetului, a sindromului metabolic si a bolilor cardiace, toate afectand organismul si imbatranind pielea.
Solutia: Consuma numai carbohidrati complecsi, precum legumele si cerealele integrale. Ultimele sunt mai greu de digerat de organism, astfel ca insulina este eliberata mai incet, si organismul nu este fals informat. Poti sa mananci orice aliment cu zahar, daca este bogat in nutrimente. Daca nu, evita alimentele care au mai mult de 4 grame de carbohidrati sau zahar pe portie si consuma carbohidrati complecsi care ofera o doza bogata de fibre si nutrimente.
MANCATUL NUMAI CAND ITI ESTE FOARTE FOAME
Inamicul: grelina (un hormon al sistemului digestiv care stimuleaza apetitul)
 |
Efectele: Asteptand prea mult intre mese este una dintre cele mai sigure metode de imbatranire prematura a organismului. In primul rand pentru ca foamea duce la un consum mai mare decat necesarul organismului, care duce la obezitate. Un stomac gol trimite mesajul de foame creierului care elibereaza hormonal grelina; acestui hormon ii trebuie 30 de minute sa revina le nivelul normal, prin urmare vei manca mai mult decat trebuie.
Solutia: Nu astepta sa mananci pana ti fie foarte foame.Mentine un consum echilibrat de proteine, carbohidrati si grasimi cu fiecare masa si gustare. Gustarile este bine sa fie formate din fructe si legume, din sucuri naturale, din cereale integrale.
MANCATUL PE GRABA
Inamicul: Cortizolul (un hormon de stres eliberat de glandele suprarenale)
 |
Efectele: Hormonii de stres, eliberati automat de organism in circumstante dificile, sunt antitetici pentru digestie. Mai intai, eliberarea de adrenalina si cortizol deviaza sangele catre membre, departe de stomac si intestine, limitand capacitatea intestinelor de a transforma alimentele si a absorbi nutrimentele. Ca rezultat, digestia nu este completa, alimentele fermenteaza si trimit metaboliti neobisnuiti in organism. In plus, stresul schimba aciditatea intestinelor, astfel ca acestea nu pot absorbi din alimente vitaminele, precum B12, esentiala pentru regenerarea celulara. Mancand in graba, in timp ce esti stresata, nu faci altceva decat sa inchizi mecanismele de reparare si regenerare ale organismului.
Solutia: Mananca incet si la ore regulate. Nu manca deasupra biroului, la volan sau in orice situatie stresanta. Cand este ora mesei departeaza-te de zona stresanta si mananca in liniste, concentreaza-te pe placerea de a manca.
Tu ce obiceiuri proaste, din aceasta lista, ai bifat?
Urmareste-ne pe Google News
