Alison era o gospodină desăvârșită, însă soțul ei nu observase niciodată asta. Era obișnuit ca femeia să aibă grijă de cei patru copii ai lor, în timp ce el muncea pentru a întreține toată familia. Și chiar nu l-a deranjat acest lucru până când, într-o bună zi, soția sa i-a cerut ajutorul în bucătărie. Bărbatul ajunsese acasă, obosit, după o lungă zi de muncă și nu avea chef să mai facă și altceva.
Henry și-a aruncat servieta pe canapea, și-a desfăcut cravata și s-a așezat în fața televizorului. Abia luase telecomanda în mână atunci când Alison l-a strigat. Ea nu reușea să ajungă la cutia de făină de pe raft și avea nevoie de ajutorul lui pentru a o da jos.
"Henry, dragă, poți să vii aici și să dai jos chestia asta pentru mine? Nu reușesc să ajung la ea", l-a rugat ea.
Bărbatul s-a prefăcut că nu aude și chiar a dat volumul televizorului mai tare.
"Dragă, poți să vii aici o secundă? Am nevoie de ajutorul tău...", a strigat, din nou, Alison.
Iar Henry și-a pierdut cumpătul și a intrat în bucătărie, nervos.
"Dragă, tocmai am venit acasă. Am muncit toată ziua... Pot să mă odihnesc puțin în liniște? Tu stai acasă toată ziua și nu faci NIMIC. Uită-te la mine... sunt mort de oboseală", a strigat el la soția sa.
Femeia a încremenit, căci nu-i venea să creadă că soțul ei spune așa ceva. A încercat să se apere spunându-i că nu a stat degeaba, ci că de 10 ani crește copiii pe care îi au împreună și se ocupă mereu de treburile casnice.
"Eu nu fac NIMIC? Sunt atât de ocupată acasă... Fac toate treburile casnice și cum poți să spui că nu fac nimic?", a zis Alison.
"Oh, chiar așa? Eu sunt singurul întreținător al familiei. Muncesc din greu de dimineața până seara. Mă întorc acasă obosit. Dar tu doar ai grijă de copiii noștri, gătești mâncare și faci puțină curățenie. Te odihnești mult între timp, spre deosebire de mine, care muncesc din greu și vin acasă obosit, doar ca să ascult replicile tale enervante - "dragă, dă asta jos... dragă, dă aia jos..."", a continuat Henry, supărat.
Atunci, mămicii i-a venit o idee. I-a propus soțului ei să facă schimb de roluri pentru o perioadă de timp.
"Huh?! Îți bați joc de mine? Nu poți face munca mea, dragă. Dar eu pot face toată munca ta. Este o joacă de copii pentru mine. Lucrez la un proiect. Vei fi în stare să îl faci?!", a zis bărbatul, uimit și, în același timp, sigur pe el.
Dar Alison știa că ar putea face treaba soțului ei foarte bine. Amândoi au urmat aceeași specializare în facultate, unde s-au văzut pentru prima oară și s-au îndrăgostit.
Bărbatul, în schimb, a hotărât să ia parte la acest "joc" tocmai pentru a-i demonstra soției sale că nu este mai bună ca el. A doua zi, a vorbit cu șeful său și l-a convins să o lase pe soția sa să îl înlocuiască timp de câteva zile. Era convins că femeia nu va rezista mai mult de atât.
În dimineața următoare, Alison se pregătea să meargă la serviciu când a simțit un miros asemănător cu cel de gunoi ars.
"Eeeew, ce este acest miros ciudat?", și-a zis ea, iar apoi a fugit spre bucătărie, căci a văzut fum ieșind de acolo.
În fața aragazului, Henry stătea, uimit, în timp ce privea omletă arsă, care se lipise de tigaie. Mai mult de atât, el uitase și pâinea în prăjitor și fiecare felie în parte se carbonizase. Un început promițător, nu-i așa?
Mămica nu și-a putut stăpâni râsul atunci când a văzut ce se întâmpla.
"Dă-te din calea mea. Trebuie să ne trimit copiii la școală", a spus Henry, grăbindu-se să scape de ironiile ei.
Apoi, bărbatul a început să își pregătească copiii pentru școală. Din păcate, nu avea nici cea mai mică idee ce haine ar trebui să poarte sau ce cărți ar trebuie să le pună în rucsac. Așa că nu a apucat să le pregătească bagajele în totalitate și nici măcar nu le-a pus mâncare pentru prânz. În schimb, le-a dat câte 10 dolari fiecăruia pentru a-și putea cumpăra de unii singuri mâncare.
"Haideți, răsfățați-vă cu un prânz bun astăzi. Tata are doar o dimineață grea, copii!", a spus el timid, în timp ce îi conducea spre mașină.
"Pot să vă ajut? Mai am încă 15 minute până la plecare. Pot să pregătesc un mic dejun frumos", a spus Alison, dar Henry i-a refuzat imediat oferta.
"Nu e nevoie. Mă descurc eu cu asta. Abia am început și mă descurc repede. Te voi învinge în această cursă. Doar așteaptă și privește", a spus bărbatul.
Alison a suspinat și a plecat la serviciu. Nu avea nici cea mai mică idee ce urma să facă soțul ei. După ce și-a lăsat copiii la școală, Henry s-a întors acasă și s-a apucat de treburile casnice. Inițial, a pus hainele la spălat, însă fără să le separe pe cele albe de cele colorate.
"Chiar este obositor? Doar îndeasă hainele, toarnă detergentul și gata! Mașina de spălat va avea grijă de tot. Acum, lasă-mă să încep cu cina. Voi urma o rețetă de pe internet, îmi voi surprinde soția și voi dovedi că sunt un bucătar mai bun decât ea!", și-a spus el.
Apoi, s-a dus în bucătărie și a început să se uite la videoclipuri de gătit. Îi era clar că nu are nici cea mai mică idee cum să pregătească o cină sau ce să facă, mai exact. În cele din urmă, s-a hotărât să facă tortilla cu carne și aproape că i-a ieșit.
"Aproape gata! Wooohooo! Aproape gata, iubito!", a exclamat el, în timp ce punea ultima tortilla pe tigaie.
Brusc, și-a amintit că lăsase mașina de spălat pornită. S-a grăbit să verifice hainele, iar atunci a observat că toate cămășile sale albe erau colorate.
"O, nu! Nu am separat hainele albe de cele colorate. Ce mă voi face acum?", și-a el.
Imediat după ce a văzut dezastrul pe care l-a creat, și-a dat seama ce ar trebui să facă mai departe. A pus, din nou, hainele la spălat, dar de data aceasta a adăugat și înălbitor. Apoi, a fugit înapoi la bucătărie, căci și-a amintit că lăsase tortilla în tigaie.
"Oh, Doamne! Nu din nou!", a strigat el, în timp ce alerga prin fum, tușind.
Tortilla era arsă, iar tigaia luase foc. Henry a încercat să își păstreze calmul, iar apoi a stins focul cu o cană cu apă. Din fericire, nu s-a întâmplat nimic rău, însă mormanul de vase din chiuvetă îl aștepta.
După ce a terminat treburile casnice, bărbatul a încercat să se odihnească un pic pe canapea, dar brusc și-a amintit că trebuie să îi ia pe copii de la școală.
"Oh, nu... Copiii... Trebuie să plec", a strigat și s-a grăbit spre mașină.
Din fericire, Henry a ajuns la timp. A urcat copiii în mașină, iar apoi a pornit, rapid, spre casă. Însă când a ajuns în fața locuinței, ceva bizar s-a întâmplat. Unul dintre micuți nu voia să intre în casă.
"Ce este, Sadie?", a strigat el, s-a întors și și-a dat seama că a adus acasă copilul greșit.
"O, Doamne! Alison o să mă omoare. Unde este Sadie? Și de ce nu mi-ai spus că nu ești Sadie?", a strigat, din nou, bărbatul.
"Eram speriată și am crezut că ești noul nostru șofer", a spus fata, pe care o chema Amanda.
După ce a înțeles gravitatea situației, Henry a urcat copiii în mașină și a pornit spre școală. A găsit-o, apoi, pe Sadie la poartă, plângând.
"Dragă, îmi pare atât de rău. Mă grăbeam", s-a scuzat tăticul.
Între timp, Amanda a fugit la părinții ei, care erau livizi, crezând că fiica lor a fost răpită.
"Îmi pare atât de rău. Am crezut că fiica voastră este a mea. Arată la fel în uniformă", a spus Henry, iar apoi a fugit. Pur și simplu, nu avea chef să fie certat de către părinții fetiței.
"Uf! A trecut doar o zi și a fost o ZIUA LUNGĂ", și-a zis el.
Atunci când Alison s-a întors acasă de la serviciu, Henry dormea deja adânc pe canapea. Femeia a verificat casa și a rămas șocată de ceea ce a văzut, așa că a decis să poarte o discuție blândă cu soțul ei.
"Dragă, m-am întors acasă. Trezește-te...", a zis ea.
Henry s-a ridicat și s-a întins, pretinzând că a avut o zi fantastică.
"Bună, dragă... Cum a fost ziua ta? Îmi place la nebunie asta. Am ocazia să mă odihnesc mult, așa cum făceai tu când munceam pe brânci la birou", a zis el.
"Uite, încă mai putem face ca lucrurile să funcționeze. Pot să te ajut eu. Văd că încă nu ai măturat podeaua. Ai dat-o în bară și cu rufele", a încercat Alison să-l convingă, dar Henry a refuzat.
"Ți-am spus; este atât de ușor să fii în locul tău! Eu pot să fac asta. Nu trebuie să-ți faci griji!", a spus el, în timp ce lua mătura în mână.
Alison nu a mai spus nimic și l-a lăsat pe bărbat să se chinuie. Era clar că nu voia să își treacă peste orgoliu. Următoarele zile au fost la fel de dezastruoase, însă în cea de-a patra s-a întâmplat ceva de-a dreptul surprinzător.
"Ce naiba...?! Este de necrezut!", și-a spus Alison, șocată.
Cina era pregătită și mirosea mai bine ca oricând. Copiii erau îmbrăcați corect. Camerele erau măturate curate, iar perdelele erau schimbate. Totul era, pur și simplu, perfect și prea frumos ca să fie adevărat.
"Dragă, tu ai făcut toate astea? Oh, sunt atât de mândră de tine! Ești o gospodină atât de bună!", a strigat ea, apropiindu-se de Henry pentru a-l îmbrățișa. Atunci, el a surprins-o cu un buchet de flori roșii.
"Draga mea, ești incredibilă. Îmi pare atât de rău că am profitat de tine și de responsabilitățile tale față de noi. Nu am putut face față îndatoririlor tale, așa că am angajat o menajeră. Ea a făcut toate astea, nu eu!", a spus bărbatul, rușinat.
Alison a rămas uimită...
"Nu știam că pentru a conduce bine o gospodărie este nevoie de multă muncă, înțelegere și experiență. Eu renunț, iar tu CÂȘTIGI!", a mai adăugat el.
Alison s-a bucurat că soțul ei a înțeles, în sfârșit, care era contribuția ei în familia lor. Cei doi soți s-au împăcat, iar apoi au decis să angajeze o menajeră. Alison a revenit la rolul ei de gospodină, dar a avut mai mult timp liber pentru ea și pentru a se distra alături de copii.
În cele din urmă, Henry s-a întors, fericit, la muncă. De atunci, nu s-a mai plâns niciodată că era obosit de slujba lui și nu s-a mai certat cu soția sa când i se cerea ajutorul.
Tu ce crezi despre această poveste? Este greu să fii mămică cu normă întreagă?
Citește și: Familia nu mi-a venit la nuntă pentru că m-am căsătorit cu bărbatul pe care l-a plăcut sora mea
Urmareste-ne pe Google News
