Îmi iubesc trupul, centimetru cu centimetru, vergetură cu vergetură, cicatrice cu cicatrice

Îmi iubesc trupul, centimetru cu centimetru, vergetură cu vergetură, cicatrice cu cicatrice

Redactor Divahair.ro

Nu sunt perfectă și asta e în regulă. Am bătut un drum lung pentu a ajunge în acest punct de a mă accepta așa cum sunt și tocmai de aceea nu mai am de gând să iau societatea în seamă. Nimeni niciodată nu-mi va mai putea spune că eu, ca femeie, nu sunt suficientă doar pentru că am vergeturi sau alte imperfecțiuni impregnate pe corp. Cicatricile mele îmi spus povestea de viață.

Fiul meu a venit pe lume în urmă cu trei ani. Acela este momentul în care am devenit mamă, cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat vreodată... dar și cel mai greu. Știi, viața îți este dată complet peste cap atunci când îmbrățișezi maternitatea, iar oamenii se așteaptă ca tu să știi, pur și simplu, cum să te descurci cu asta. Este atât înfricoșător. Eram mămică pentru prima oară și habar nu aveam ce ar trebui să fac. În plus de asta, nimeni niciodată nu mi-a spus cât de mult se va schimba corpul meu.

 Imagine cu o femeie care arată spre abdomenul ei cu vergeturi

Da, timp de mulți ani mi-am urât burta. Mă simțeam inconfortabil în hainele pe care le purtam. Eram disperată să-mi ascund colăceii proeminenți. Am vrut să ascund până și cicatricile de la naștere de partenerul meu. Aș fi vrut să-mi pot împinge stomacul în jos, să împăturesc toată grăsimea de pe burtă și să-mi construiesc un nou stomac. Unul care să arate normal. Unul care să încapă într-o rochie. Unul fără cicatrici mov zimțate în partea de sus.

De ce trebuie să se simtă femeile rușinate pentru așa ceva? De ce le face asta societatea?

Am încercat să țin dietă și să fac exerciții fizice. Sigur, burta mea a luat o altă formă, dar nu am scăpat de ea. Adevărul este următorul: nașterea îți schimbă permanent corpul, fie că vrei să accepți sau nu asta. Eu am făcut pace cu acest lucru, într-un final. Văzându-mi fiul crescând, transformându-se într-o persoană incredibil de minunată, m-a ajutat să depășesc luptele pe care le duceam cu imaginea de sine.

Sunt deja obosită, crede-mă. Pentru că asta îți face maternitatea, te epuizează la maxim. M-am săturat să îmi urăsc corpul și să încerc să îl acopăr. Fiul meu îmi spune că sunt frumoasă, la fel și partenerul meu, iar părerile lor sunt singurele care mă interesează, până la urmă.
Schimbările suferite de corpul meu sunt perfect naturale și nu mai vreau să mă ghidez după opinia unei societăți needucate și ignorante. De ce ar trebui să se simtă femeile rușinate pentru felul în care arată corpul lor după naștere? Cine a decis asta?

Corpul femeii poate îndura dureri uriașe pentru a aduce un alt suflet pe lume. Corpul femeii poate hrăni acea viață și îi poate oferi nutrienții importanți de care are nevoie pentru a-și dezvolta sistemul imunitar și pentru a crește. Corpul femeii este capabil să crească nouă copii în același timp! Acesta face minuni și suferă schimbări remarcabile atât în timpul sarcinii, cât și în timpul nașterii. Este timpul să învățăm să respectăm corpul femeii, cu tot cu vergeturi și imperfecțiuni, pentru ceea ce este cu adevărat: o extraordinară operă de artă.

Uite ce mi-am dat seama de curând: vergeturile mele sunt semnele unei războinice, sunt cicatrici de care ar trebui să fiu mândră. Ele spun lumii-ntregi: uite ce poate face corpul meu!

Dacă nu aș fi avut vergeturi sau kilograme în plus, sau colăcei, atunci... fiul meu nu ar mai fi fost aici. Nu aș mai fi fost mamă. Dacă aș avea de ales între a-mi trăi viața fără copil, dar slabă și frumoasă, cu un corp fără cusur și a fi mămică, dar cu un corp imperfect - ce crezi că aș alege? Pe el. Pe fiul meu. Aș alege să fiu mamă. De fiecare dată. Aș alege întotdeauna corpul meu imperfect. Și dacă se întâmplă ca fiul meu să mă întrebe ce sunt acele cicatrici de pe burta mea, îi voi spune adevărul. Că el este motivul pentru care am vergeturi și că de aceea sunt atât de mândră că le am.

Nu-mi iubesc corpul. Dar băiețelul meu frumos m-a ajutat să îmi accept imperfecțiunile. Acesta este corpul pe care îl am. M-am săturat să îl ascund doar pentru că unora nu le place. Am cel mai bun rol în această viață și este o onoare pentru mine să fiu ceea ce sunt: o mămică mândră. Niciodată nu am pretins că voi atinge perfecțiunea, așa că de ce m-aș strădui să fiu perfectă acum? Ca mamă și femeie, fac tot ce pot și asta este suficient. Asta este tot ce pot face. Nu mă voi mai simți rușinată de corpul meu de după sarcină și nici nu mă voi simți vinovată pentru că încă nu-l iubesc. La un moment dat voi reuși și asta.

Nu sunt tocmai fericită, dar nu mai sunt nici tristă. Sunt OK. Mă simt bine. Sunt împăcată. Este un sentiment plăcut. Așa mă simt eu acum și sper că și tu te vei simți la fel într-o zi.

Nu sunt perfectă și asta e în regulă.

*Articolul este o adaptare a celui de pe Yourbookishmum.

Citește și: Am rămas într-o căsnicie nefericită din cauza banilor

Surse foto: iStock

Surse articol: Yourbookishmum

Articolul urmator
După 32 de ani de căsnicie, nu mă mai simt împlinit alături de soția mea
După 32 de ani de căsnicie, nu mă mai simt împlinit alături de soția mea
Ce iubesc ceilalți cel mai mult la tine, dar nu-ți spun! Află de aici!
Incepe quiz
Ce iubesc ceilalți cel mai mult la tine, dar nu-ți spun! Află de aici!

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

5 (1)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.