Nu mi-am imaginat niciodată sfârșitul nostru, mai ales că am trecut împreună prin orice împreună. Dar a venit un moment în care ne-am îndepărtat, iar eu nu realizam acest lucru. Nici măcar în seara în care ne-am despărțit nu mi-am dat seama că totul între noi se terminase cu mult timp înainte. Nu mai erai bărbatul de care m-am îndrăgostit, erai gol, erai umbra cuiva care a fost acolo înainte...
Abia acum am înțeles că ne-am grăbit când am intrat în această relație, ar fi trebuit să înțelegem mai devreme că nu era bine ce făceam, că nu eram potriviți unul pentru celălalt.
A trebuit să fac un pas înapoi și să privesc totul dintr-o altă perspectivă ca să observ că ne dorim lucruri total opuse și că suntem în etape diferite ale vieții noastre.
La început mă simțeam liniștită în prezența ta, aveam impresia că totul era roz, dar totul s-a stins în scurt timp. Au urmat multe nopți în care te-am întrebat dacă mă iubești cu adevărat și cred că m-ai iubit pentru că aveai mare grijă de mine. Dar sentimentele s-au diminuat pe parcurs și nu mai vedeam interesul din partea ta. Nu scriu aceste rânduri ca să te acuz de ceva sau ca să mă scutesc eu de orice vină, ci ca să mă eliberez de amintirile cu tine.
Vreau să îmi iau rămas bun de la cine eram când eram cu tine. Bărbatul de care m-am îndrăgostit ar fi venit după mine la spital, nu ar fi făcut o criză de nervi că m-a adus altcineva, niciodată nu s-ar fi certat cu mine din motive banale.
Bărbatul de care m-am îndrăgostit m-ar fi făcut să mă simt iubită, apreciată și unica femeie din viața lui, nu să îmi pierd încrederea în mine. Ai fost acolo pentru mine în unele momete grele, dar ai uitat să mă iubești, iar asta m-a făcut și pe mine să uit cum e să mă iubesc și să mă respect.
Meritam mult mai mult, dar te-am vrut pe tine. Acum nu mi-e dor de relația noastră, dar mi-e dor de tine, mi-e dor să aleg spre tine cu încredere oarbă. Credeam că am alături pe cineva care o să mă susțină mereu, iar acum mi-e dor de discuțiile noastre și de toate momentele amuzante petrecute împreună.
Parcă am simțit sfârșitul nostru cu două luni înainte, a fost ca o presimțire, dar am vrut să mă bucur de timpul care mai rămăsese pentru noi.
Sunt mai fericită, mai puternică și nu mi-e dor de cel pe care l-am iubit. Îmi lipsește cel care erai înainte de relația noastră, de tine ca prieten, sprijin și refugiu...
Nu aș fi vrut să ne despărțim, dar aveam nevoie de asta ca să îmi dau seama că noi doi nu eram făcuți unul pentru celălalt și că am stricat o frumoasă prietenie în încercarea de a fi ceva mai mult.
Citește și: Anul acesta, desprinde-te de oamenii care nu sunt pregătiți să te iubească
Sursa articol: Thoughtcatalog
Urmareste-ne pe Google News
