O mamă forțată să-și abandoneze tripleții nou-născuți se întoarce la ei 18 ani mai târziu
Sărăcia și neputința ne împing deseori spre a face cele mai mari greșeli din viața noastră. Hotărârile luate într-o perioadă neagră a existenței lasă în urma lor cicatrici adânci, care, din păcate, nu se mai vindecă niciodată. Acesta este și cazul unei femei care a fost nevoită să își abandoneze tripleții nou-născuți.
În mod surprinzător, Giselle s-a considerat dintotdeauna o femeie norocoasă. Era logodită cu bărbatul visurilor ei și locuia alături de acesta într-o căsuță confortabilă, într-un cartier minunat. Totul mergea atât de bine, iar lucrurile urmau să devină.. extraordinare. Femeia era gravidă și abia aștepta să îi dea marea veste logodnicului ei. Din păcate, reacția lui David nu a fost cea așteptată.
"Sunt sigură că o să-i placă surpriza!", s-a gândit ea în timp ce împacheta cu mare grijă o pereche de șosete pentru bebeluși și rezultatele testului de sarcină într-o cutie roz, frumoasă.
În acea seară, în timp ce David deschidea cutia, Giselle simțea cum îi sare inima din piept. Chiar credea că îi va oferi cel mai frumos cadou din viața lui...
"Ce-i cu prostia asta?", a strigat el, furios, când a văzut testul de sarcină.
"Vom fi părinți, dragă. Nu ești fericit?", a întrebat ea, dezamăgită.
"Cum să fiu fericit! Întrerupi sarcina!", a spus el, nervos.
"Ce? David, dar...", a mai adăugat femeia, uimită de reacția logodnicului ei.
"Nu sunt pregătit să devin tată, Giselle! Depinde de tine să decizi dacă vrei să salvezi această căsnicie sau nu!", a strigat David, apoi a aruncat cutia pe podea și a plecat.
Giselle a simțit cum lumea ei se destramă. Inițial, s-a gândit să întrerupă sarcina, dar inima sa nu i-a permis să facă un astfel de lucru. Puțin timp mai târziu, s-a despărțit de David iar întreaga sa viață a început să o ia la vale. Nu avea nici cea mai mică idee că acesta este doar începutul unui șir lung de tragedii.
Nu avea o diplomă, un loc de muncă și nici bani pentru a se întreține. Tocmai de aceea, a început să locuiască într-un motel ieftin, crezând că va reuși să își găsească un job. Avea de gând să își reia viața de dinainte, dar lucrurile nu făceau decât să se înrăutățească. Chiar a ajuns în punctul în care a regretat că a păstrat sarcina.
"Tripleți? Sunteți sigur, doctore?", a întrebat ea, neputincioasă.
Doctorul a dat din cap, iar Giselle a rămas încremenită. Era mult prea târziu pentru a întrerupe sarcina și, în cele din urmă, a devenit mămica a trei fetițe. Din păcate, nu avea să petreacă prea mult timp alături de minunile ei, căci luase deja hotărârea de a le abandona... la o ușă oarecare. Nu avea cum să le întrețină sau să le îngrijească și spera că vor ajunge pe mâini bune în felul acesta.
"Sper că o veți ierta pe mama voastră pentru asta! Îmi pare rău!", a zis ea, în timp ce se îndepărta de pragul ușii unde și-a lăsat micuțele.
Lacrimile fierbinți îi curgeau pe chip și simțea cum sufletul ei e împietrește. Și-a promis că, la un moment dat, se va întoarce după copiii ei și că își va cere scuze pentru ceea ce a făcut. Dar vor fi vreodată scuzele suficiente pentru a "repara" așa ceva?
La scurt timp după ce și-a abandonat copiii, Giselle a început să lucreze ca femeie de serviciu. Salariul era foarte mic, șeful ei o scotea din sărite, dar a fost nevoită să suporte totul de dragul fetelor ei. Nu a avut parte de ajutorul nimănui, căci era orfană, iar toți apropiații i-au întors spatele după ce s-a despărțit de David.
Chiar și așa, mămica nu s-a dat bătută. A reușit, într-un final, să își finalizeze studiile, iar peste câțiva ani viața ei a devenit tot mai bună. Și pentru că lucrurile au luat o întorsătură pozitivă, s-a gândit că, în sfârșit, își va putea vizita fiicele. Dar încă nu venise acel moment mult așteptat...
"Vorbiți serios, domnule Benson? Un transfer? Nu pot accepta asta!", i-a zis ea, mirată, șefului ei, atunci când a aflat că va fi transferată în alt oraș.
"Dacă aș fi în locul tău, mi-aș face bagajele și aș căuta următorul zbor. Nu te pot ajuta, pentru că această decizie mi-a fost direcționată de către membrii consiliului de administrație", a spus bărbatul, foarte ferm.
În mod neașteptat, Giselle a fost rugată să se mute în alt oraș. Așa că nu a avut de ales decât să se urce în avion și să plece departe de casa sa. Acolo, lucrurile au luat-o, din nou, razna. Volumul de muncă a fost foarte mare și, până să își dea seama, au mai trecut câțiva ani.
Totuși, într-un final, a hotărât să se întoarcă în orașul ei natal. A luat avionul cu o zi înainte de aniversarea fetelor ei. Trecuseră exact 18 ani, iar fiicele sale urmau să devină majore și voia neapărat să le vadă. Știa, în sinea ei, că va fi disprețuită pentru ceea ce le-a făcut, dar voia să își ceară scuze.
În ziua cu pricina, Giselle s-a întors exact în fața casei unde și-a abandonat fiicele cu 18 ani în urmă și a bătut la ușă. După câteva minute în care a așteptat, cu inima cât un purice, să îi răspundă cineva, o femeie a apărut în fața sa.
"Bună, Cynthia. Eu sunt Giselle. Sper că îți amintești de mine. Pot să intru, te rog?", a întrebat ea, iar Cynthia devenea tot mai palidă.
"Dacă nu mă înșel...", a început să zică femeia, dar Giselle a întrerupt-o.
"Presupun că ai primit scrisoarea mea... Am venit să-mi văd copiii. Îmi permiteți?", a adăugat mămica biologică.
Cynthia nu a putut să o refuze pe femeie, deși și-ar fi dorit, așa că a primit-o în casă. Tripletele, Kathy, Riley și Cassandra, se pregăteau pentru petrecerea lor de aniversare. Atunci când le-a zărit pentru prima oară, Giselle a început să plângă.
"Fetele mele! Oh, cât de dor mi-a fost de voi! Mi-au trebuit 18 ani lungi ca să vă întâlnesc în sfârșit. La mulți ani, dragele mele!", a exclamat ea, cu ochii în lacrimi.
"E vreun fel de glumă?", a strigat Cassandra la ea.
"Crezi că poți să ne abandonezi oricând vrei și să pui în scenă această melodramă emoțională pentru a ne revendica? Avem cei mai buni părinți, așa că poți să pleci.", a mai adăugat tânăra, foarte supărată.
"Dragă, nu. Eu... eu nu am vrut să...", a încercat mămica biologică să zică, însă nu a reușit să își termine ideea.
"Am citit deja scrisoarea aia stupidă pe care ne-ai lăsat-o! Ne-ai abandonat pentru că nu puteai să ai grijă de noi. Sfârșitul poveștii!", a spus Kathy.
"Nu, te rog, ascultă-mă! Asta nu e tot! S-au întâmplat mult mai multe!", a adăugat Giselle, însă nimeni nu voia să o asculte.
În cele din urmă, Cynthia și soțul ei, Adam, le-au convins pe fete să îi acorde o șansă mămicii lor adoptive. Cei doi părinți au fost extrem de fericiți să le crească pe triplete, mai ales pentru că ei nu puteau să conceapă. Tocmai de aceea, greșeala lui Giselle a fost, până la urmă, o binecuvântare pentru ei.
După ce s-au liniștit fetele, mămica biologică a început să le povestească tot ceea ce se întâmplase.
"Tatăl vostru mă părăsise. I-am văzut pe Cynthia și pe Adam la maternitate pentru prima dată. Am aflat că erau infertili. I-am urmărit și v-am lăsat cu ei. Nu sunt aici ca să vă despart de părinții voștri, care v-au oferit cea mai bună viață posibilă. Sunt sigură că au făcut tot ce au putut.
Dar am sperat ca într-o zi să stau cu îndrăzneală în fața fetelor mele, mai degrabă decât ca o persoană slabă. Am vrut să vă dovedesc că mama voastră nu a fost o lașă... Nu am de gând să vă forțez să mă acceptați, dar vreau doar să știți că v-am iubit întotdeauna și voi continua să o fac!", a spus ea, cu ochii în lacrimi.
"Îmi pare rău...", a spus Riley, cu tristețe. "Cred că te iert. Dar nu vreau să îi părăsesc pe mama și pe tata niciodată. Ei vor fi întotdeauna pe primul loc pentru mine. Îmi pare rău....", a mai adăugat ea.
Cu lacrimi în ochi, Giselle și-a îmbrățișat fiica și a asigurat-o că totul va fi bine.
"Nu am nicio problemă cu asta, dragă. Totuși, putem fi prietene? Sper că pot fi o prietenă bună", a spus ea.
Riley a dat din cap și a îmbrățișat-o pe mama sa biologică. În cele din urmă, surorile sale au înțeles, la rândul lor, situația și au hotărât să o ierte pe Giselle.
"E în regulă. Cred că putem fi prietene!", a spus Kathy, iar Giselle a început să zâmbească larg. Era tot ceea ce își dorea.
"Orice pentru voi, fetelor. Oh, sunt atât de fericită astăzi...", a continuat ea, în timp ce își îmbrățișa fiicele.
Din acel moment, Giselle îi vizitează foarte des pe Cynthia și Adam și are șansa de a petrece timp cu fiicele sale. Tripletele au acceptat-o ca pe o prietenă bună a lor și fac tot ceea ce este nevoie pentru a clădi o relație cu aceasta. Până la urmă, contează doar faptul că toată lumea a înțeles situația și că, din fericire, fetele nu o urăsc pe mămica lor biologică.
Tu ce crezi despre această poveste emoționantă? Ce ai fi făcut dacă erai în locul lui Giselle?
Surse foto: Pexels, Pexels, Pexels, Pexels, Pexels, iStock
Surse articol: Amomama
Urmareste-ne pe Google News
