Patrick Brown, îngrijitorul de 34 de ani de la Emerald High, a rămas șocat atunci când și-a verificat contul bancar. Bărbatul nu înțelegea cum apăruseră atât de mulți bani acolo. Era vorba despre o sumă uriașă.
"Două milioane de dolari? Nu am mai văzut atâția bani nici măcar în visele mele!". Ce se întâmplă? Este o farsă? Poate că cineva i-a trimis în contul meu din greșeală... Sau cineva încearcă să-mi însceneze o cursă?", a zis Patrick, șocat, în timp ce dădea buzna în biroul directorului.
Nu, nu era vorba nici de o farsă și nici de o greșeală. Tăticul primise acei bani din partea unei persoane cu suflet mare. Curând urma să afle și acest lucru.
"Domnule Johnson, trebuie să fie o greșeală. Aveam doar 100 de dolari în cont, dar acum apar 2 milioane de dolari", i-a spus directorului școlii, arătându-i capturile de ecran ale soldurilor bancare anterioare și actuale de pe telefonul său.
"Sunt speriat. Aceștia nu sunt banii mei!", a mai adăugat el, fiind extrem de îngrijorat.
Directorul a fost și el foarte surprins de întâmplare, însă l-a sfătuit pe Patrick să păstreze banii. Așa și-ar fi putut întreține, în sfârșit, familia. Ce mai conta de unde provenea acea sumă?
"Îți amintești că a trebuit să-ți vinzi casa pentru a-l salva pe fiul tău cel mare, Rubin? Ți-ai cheltuit toate economiile pentru operația lui pe cord, nu-i așa? Nu aveai o casă, așa că te-am rugat să-ți aduci familia în locuința liberă a paznicului nostru. Aceștia sunt bani care îți schimbă viața, Patrick. Te rog să nu-i pierzi și să nu-i refuzi. Acceptă-i pur și simplu", i-a spus directorul lui Patrick.
Însă îngrijitorul nu își dorea asta. Nu erau banii lui, nu el muncise pentru suma respectivă. Cum să îi păstreze așa, pur și simplu? Dacă altcineva avea nevoie de acei bani? Patrick știa, într-adevăr, ce înseamnă să muncești din greu pentru a-ți duce existența. El era doar un bărbat sărman care își dorea să își întrețină familia. Viața lor, din păcate, nu a fost deloc roz.
Și tocmai pentru că știa cât de greu se câștiga o astfel de sumă, bărbatul își dorea din tot sufletul să îl găsească pe expeditorul misterios.
"Dar am putea folosi o parte pentru a cumpăra medicamente pentru fiica noastră", a spus Emma, soția lui Patrick.
Sophie, fiica lor cea mică, răcise din cauza faptului că locuia în camera de lângă verandă.
"Poate că am putea folosi o parte pentru medicamente și câteva alimente și să dăm înapoi restul banilor celui care ni i-a trimis.", a mai adăugat mămica.
"Nu, asta nu e bine. Nu pot să iau bani care nu-mi aparțin. Voi găsi expeditorul și îi voi returna", a mai spus Patrick, apoi ieșit să ia o gură de aer proaspăt și să se gândească la situația sa. A început, pur și simplu, să enumere persoanele bogate din zonă pentru a-și putea da seama dacă una dintre ele a făcut acest gest pentru el și familia sa.
"Domnul George? Dar a vorbit cu mine doar de două ori. Și de ce mi-ar fi trimis 2 milioane de dolari? E o nebunie. Doamna Parker? Dar ea este pensionară. Nu ar avea 2 milioane de dolari de dat orbește....".
În cele din urmă, bărbatul a început să speculeze că un adolescent de doar 15 ani de la școala sa, care se afla țintuit în scaun cu rotile, i-ar fi trimis banii. Totuși, părea un gest destul de mare pentru un băiat de vârsta lui.
"Eric? Ei bine, băiatul acela își petrecea adesea pauzele de masă cu mine. Era mereu curios să afle de ce locuiesc în școală cu familia mea. Chiar le dăduse toate cărțile și jucăriile lui vechi copiilor mei. Dar 2 milioane de dolari? Sunt atât de mulți bani. De ce mi-ar fi dat 2 milioane de dolari?", s-a gândit Patrick.
În tot acest timp, acasă la Eric, părinții săi luau masa și discutau despre generozitatea fiului lor.
"Ești sigur că nu va afla că suntem noi? Sunt sigur că-și va da seama ce am făcut", a spus Carl, tatăl lui Eric.
"O să te învinovățesc pe tine dacă află!", a glumit adolescentul.
Apoi, tatăl său s-a ridicat de la masă să discute cu directorul la telefon.
"Da, domnule Thomas. Cred că a aflat. Cred că este timpul să îi dezvăluiți în sfârșit adevărul înainte de a se duce mâine la bancă", a spus directorul.
"Oh, chiar așa? Vom fi acolo în zece minute. Vă rog să nu-l lăsați să părăsească campusul", a răspuns Thomas, uitându-se fix la fiul său.
Eric era un băiat extrem de timid. Doar ce începuse să studieze la școala respectivă și nu avea nici măcar un prieten. Din cauză că se afla într-un scaun cu rotile, adolescentul nu putea să se bucure de multe dintre bucuriile vârstei sale.
Atunci când a observat că Patrick și familia sa locuiesc în școală, a început să fie tot mai curios de povestea lor. Îngrijitorul îl ajutase de atâtea ori, iar o dată chiar i-a salvat viața. Eric îi era foarte recunoscător, motiv pentru care a vrut să îi facă o bucurie. În plus de asta, cei doi legaseră o prietenie profundă cu timpul.
Atunci când le-a zis părinților săi despre ideea lui de a-i oferi bani lui Partrick, aceștia au fost de-a dreptul încântați. Cu ajutorul directorului Johnson, au depus suma de 2 milioane de dolari în contul de salariu al lui Patrick și au așteptat să vadă ce se întâmplă. Cu toții sperau ca bărbatul să nu își dea seama cine i-a făcut această surpriză.
"Trebuie să existe o singură persoană care ar fi putut face asta... Eric! Era mereu curios în legătură cu condițiile mele de trai și era singurul care stătea în preajma mea. Sunt sigur că el trebuie să fi fost.", și-a zis Patrick, imediat cum și-a dat seama ce s-a întâmplat. Apoi, a pornit către biroul directorului, însă a dat nas în as cu părinții lui Eric.
"Bună seara, domnule Brown!", au zis Carl și soția sa în cor
"Bună, Patrick! Bună seara!", i-a făcut și Eric cu mâna, zâmbind.
Patrick era uimit de ceea ce se întâmpla.
"Știam eu că tu ești de vină. Ce se întâmplă? Tocmai mi-am dat seama ce ai făcut, Eric. Dar de ce? Nu pot să iau banii ăștia.", a spus el.
În acel moment, tatăl lui Eric a intervenit și l-a îmbrățișat: "Acești bani sunt doar un semn de recunoștință pentru că i-ai salvat viața fiului meu. Pot face cu ușurință încă un milion într-o lună. Dar nu este nimic în comparație cu prețiosul meu fiu. Și tu ar trebui să accepți acest cadou pentru binele familiei tale".
Patrick a început să plângă. Deși îi era greu să accepte bani, înțelese că i-au fost oferiți din inimă, din compasiune. În sfârșit, își putea îngriji familia mai bine.
"Nu voi uita niciodată acest ajutor", a strigat el către Eric, în timp ce își ștergea lacrimile.
"Nu este nimic în comparație cu prețioasa viață a părinților mei pe care tu ai salvat-o. Eu sunt viața lor, iar tu m-ai salvat. Continuă să fii un tată afectuos pentru copiii tăi. Ei merită o viață mai bună, iar acești bani ar fi de folos pentru asta!", i-a spus Eric îngrijitorului.
Imediat după această întâlnire, Patrick s-a întors la soția sa, foarte fericit. Cei doi nu au făcut decât să stea întreaga noapte și să planifice viitorul familiei lor. Puteau părăsi, în sfârșit, școala, iar viața lor urma să înflorească.
Tu ce crezi despre această poveste?
Citește și: Un băiat primește în mod neașteptat o carte poștală de la tatăl său la doi ani de la moartea acestuia
Urmareste-ne pe Google News
