Se tot vorbește în ultima perioadă despre sistemul imunitar și pe bună dreptate! Apărarea noastră în fața atacului microorganismelor dăunătoare dă randament atât timp cât are la bază armele necesare pentru a lupta, dar ce se întâmplă când și imunitatea se clatină?
Specialiștii au nuanțat legătura puternică dintre sistemul digestiv și cel imunitar, iar azi ne-am propus să îți clarificăm aceste conexiuni. Află cum să hrănești flora intestinală ca să ai parte de o imunitate de cinci stele, ce face față și atacului celor mai puternice virusuri!
Ce este sistemul imunitar?
Imunitatea e practic prima linie de apărare în fața bacteriilor și a virusurilor, cea pe care o pune la cale corpul tău, înainte de a fi nevoie de medicamente, sau mai grav, intervenții chirurgicale. Sistemul imunitar este susținut în primul rând prin alimentația ta, dar există și o altă legătură, mult mai complexă, cu microbiomul, despre care îți vom vorbi azi.
E de reținut de asemenea o întrebare ce a zguduit lumea științifică: de unde începe sistemul imunitar? În timp ce unii cercetători indică spre gură sau nas, explicând că pe acolo pătrunde aerul cu bacterii și virusuri, alții sunt de părere că prima barieră e pielea, ce ține la distanță toxinele. Însă poate cel mai corect răspuns este acela că sistemul imunitar începe de la flora intestinală!
Ce este sistemul digestiv?
Am explicat ce e imunitatea, să vedem și la ce se referă digestia. Cercetătorii de la New York University’s School of Medicine au descris aparatul digestiv ca fiind alcătuit din tractul gastrointestinal, sistemul digestiv și tractul digestiv, incluzând astfel gura, esofagul, stomacul, pancreasul, ficatul, vezica biliară, intestinul subțire, colonul și rectul. Iată un sistem vast, care protejează sănătatea și intensifică starea de bine în principal prin absorbția nutrienților și a apei. Această importanță a fost reliefată și de medicul Lisa Ganjhu, cea care a descris procesul digestiv ca fiind baza de care corpul are nevoie pentru a trăi, pentru a funcționa și a fi sănătos.
Însă esențial pentru un sistem imunitar de cinci stele este în principal microbiomul, pe care specialistul în biologie moleculară Joshua Lederberg l-a descris ca fiind alcătuit din microorganisme, bacterii, virusuri, protozoare, fungi și materialul lor genetic colectiv. Aici e un adevărat stup de viață, miliarde și miliarde de microorganisme al căror rol noi nu îl percepem pe deplin, împărțite atât de simplist în „bacterii bune” și „bacterii rele”.
Corelația dintre sistemul imunitar și tractul gastrointestinal a fost subliniată și de Dan Peterson de la Johns Hopkins University School of Medicine. Acesta a explicat cum unele celule ce căptuşesc peretele intestinal depun aici anticorpi, respectiv proteine ce combină chimicale pentru a elimina virusurile, bacteriile și alte substanțe agresive.
Ce mai e de subliniat? Că avem, din fericire, un mare aport în menținerea sănătății aparatului gastrointestinal și deci a stării noastre de bine. Vezi mai jos ce trebuie să faci!
Cum hrănești microorganismele bune
Miliardele de microorganisme bune din aparatul digestiv susțin sistemul imunitar, așa cum am văzut, iar hrănirea lor este principala modalitate de a avea un organism puternic.
O dietă echilibrată, bogată în plante, în probiotice și prebiotice, și igiena temeinică, reprezintă principalele modalități prin care susții microbiomul intestinal.
La ce te ajută probioticele și prebioticele?
Cu siguranță ai auzit de aceste substanțe ce garantează practic sănătatea sistemului digestiv și a întregii tale imunități.
Începem cu prebioticele, fibre din plante care hrănesc bacteriile bune, crescând semnificativ populația lor, în timp ce o eradichează de asemenea pe cea a bacteriilor rele.
De partea cealaltă, probioticele sunt reprezentate de bacterii vii și de drojdii care au același rol, de a hrăni microorganismele bune din sistemul digestiv. Principalele afecțiuni care pot fi alinate de consumul de probiotice sunt problemele pielii, tulburările digestive, diareea, alergiile și chiar tulburările emoționale și mentale. Însă, conform medicului Malini Ghoshal, nu te aștepta la efecte imediate dacă începi să iei probiotice, acestea manifestându-se numai în cazul unor afecțiuni precum diareea. În general, rapiditatea cu care acționează probioticele depinde de problema ta de sănătate.
Foarte recomandată pentru flora din microbiom este Psyllium, care susține dezvoltarea bacteriilor bune din aparatul digestiv, stimulând creșterea și protejând sănătatea lor.
De asemenea, o soluție optimă pentru aparatul digestiv ne este pusă la dispoziție din cele mai vechi timpuri de către Ayurveda, fiind reprezentată de formula Triphala. Având la bază fructele Amla, Bibhitaki și Haritaki, efectele sale pozitive au fost semnalate în Ayurveda de către marele medic Charak, dar rolul său pozitiv este subliniat și acum de către oamenii de știință. Astfel, cercetătorii Christine Tara Peterson, Kate Denniston și Deepak Chopra afirmă că atât medicina occidentală, dar și Ayurveda au convenit că boala începe în sistemul digestiv. Conform lor, Triphala este formula esențială pentru digestie, absorbție, eliminare și întinerire, prețuită încă din cele mai vechi timpuri.
Flora intestinală, cel mai bun aliat al trupului și al minții
Flora intestinală sănătoasă, echilibrată și populată de concentrația potrivită de bacterii hrănite prin intermediul alimentelor și plantelor adecvate, este secretul unui organism fericit și puternic, furnizându-i nutrienții de care are nevoie pentru funcționarea celulelor, pentru repararea lor și pentru multiplicarea acestora. Însă flora intestinală mai are un rol esențial, fiind numită „al doilea creier” grație proprietăților sale de a asigura și sănătatea mentală și emoțională. Ceea ce înseamnă că flora e mai mult decât un ansamblu de microorganisme, ea poate fi descrisă și drept un tip de comunicare profundă între minte și trup.
Și medicii de la New York University, nu numai Ayurveda insistă asupra faptului că microflora și creierul afectează puternic dispoziția, stresul sau starea de spirit. Conform acestora, microflora intestinală este cea care comunică creierului factorii de stres, grație celulelor nervoase ce asigură constant informații sistemului nervos, dar este valabilă și reciproca. Mai mult, cercetătorii nuanțează faptul că microflora produce mai mult de 90% din cantitatea de serotonină, respectivul hormonul care reglează dispoziția și emoțiile. Înțelegem astfel de ce simțim „fluturi” în stomac atunci când suntem îndrăgostite sau de ce „ni se strânge stomacul” sau suferim de tulburări digestive când ne simțim stresate, când avem emoții sau anxietate.
Putem conchide că e vorba despre o „superautostradă”, o rețea atât de complicată de neuroni, chimicale și hormoni între creier și microfloră, care ne afectează imunitatea, procesele de gândire, emoțiile și multe altele. E un sistem fantastic, prea puțin înțeles, care îți spune când îți este foame, când ești stresată sau dacă suferi de vreo boală provocată de microbi, influențând și sistemul excretor sau actualizând creierul cu privire la starea per ansamblu a corpului tău. Nu e așa că de acum încolo vei fi mai atentă cu privire la ce pui în farfurie?
Fii activă în protejarea sănătăţii tale și a celor dragi ţie și vei descoperi puterea de a aduce un impact pozitiv atât în viața ta, cât și în jurul tău! Intră în Comunitatea #AdevarataStareDeBine și descoperă beneficiile celor mai renumite plante medicinale ayurvedice, 100% certificate organic, oferite cu iubire și conştiinţă de ORGANIC INDIA.
Pentru detalii, vizitează www.organicindia.ro
Urmareste-ne pe Google News
