Limbajul ne ajută să comunicăm, să învățăm, să înțelegem și să stabilim conexiuni. Dacă nu purtăm discuții de tot felul, nu vom ști în cine trebuie să avem încredere și spre cine să ne îndreptăm când vrem să legăm prietenii.
Atunci când facem parte dintr-un grup, avem nevoie de socializare, iar aceasta se realizează prin intermediul limbajului. Bârfa este un nivel mediocru de interacțiune, dar ne împinge să ne îmbogățim bagajul de cunoștințe și chiar să descoperim cuvinte noi. Orice formă de interacțiune este binevenită, inclusiv aceasta.
Gramatica zilelor noastre are la bază structuri complexe de genul: subiect + predicat + obiect direct + obiect indirect. În general, spunem „cineva a făcut ceva cuiva”. Este exact structura folosită pentru bârfe, nu? Strămoșii noștri se puteau înțelege între ei și prin intermediul unor construcții mai simple, dar când au integrat și o a treia persoană în discuții, au fost nevoiți să adauge elemente de limbaj.
Bârfa a fost, este și va fi o parte esențială a comunicării și i-a ajutat pe strămoșii noștri să supraviețuiască. Cercetătorii spun că bârfa nu este neapărat negativă, ci poate fi și pozitivă sau neutră.
Probabil că străbunii foloseau bârfa ca pe o modalitate de a lega prietenii, la fel cum facem și noi acum! Este, de fapt, o discuție despre alte persoane și un schimb de informații sociale. Partea bună este că ne oferă capacitatea de a răspândi informații valoroase în rețele sociale foarte mari și de a menține funcționalitatea grupului de-a lungul timpului.
Unii cercetători sunt de părere că bârfa oferă experiențe de învățare, pentru că, prin ea, oamenii primesc exemple de „așa da” și „așa nu”. Ei învață ce este corect sau greșit din punct de vedere social, în funcție de ceea ce le dezvăluie apropiații despre alte persoane. Se poate spune că bârfa este ca un instrument de măsurare a gradului de moralitate de la nivelul unei comunități.
De exemplu, dacă un anumit membru al grupului comite greșeli în mod repetat, ceilalți vor discuta între ei despre comportamentul respectivului. Gândește-te că este ca o modalitate de a-i avertiza pe ceilalți cu privire la consecințele înșelăciunii.
Un studiu realizat în 2012 subliniază diferențele psihologice dintre implicarea pasivă și cea activă în bârfe. Există așa ceva? Sigur că da!
În cercetare se arată că, atunci când participanții au auzit despre un comportament imoral sau despre o situație nedreaptă, au simțit o creștere a ritmului cardiac. Însă, când au putut participa activ în bârfa despre cealaltă persoană sau situație, ritmul cardiac le-a scăzut. Care este concluzia studiului? Bârfa activă despre situațiile stresante poate ajuta la calmarea organismului.
Încearcă să îți imaginezi următoarea situație: îți plac animalele foarte mult, iar un prieten vine la tine și îți spune că un cunoscut de-al lui și-a lăsat câinele flămând pentru o perioadă mai lungă. În acest moment, ești participant pasiv la bârfă, pentru că nu spui nimic, dar te-a deranjat foarte tare povestea auzită. Este normal ca ritmul tău cardiac să crească, fiindcă, în sinea ta, ai început să te enervezi. Dar când poți participa la discuție, când îți poți spune punctul de vedere, te eliberezi de tensiune și stresul acumulat dispare. Nu-i așa că e foarte interesant?
Se spune că lucrurile pe care le spun alții despre tine nu te reprezintă. Să fie oare adevărat? Nu în totalitate, fiindcă ei vorbesc, în general, despre ceea ce văd. Îți analizează comportamentul și spun mai departe ce au observat. Persoanele care abia te-au cunoscut vor afla de la prietenii comuni dacă știi să te comporți în societate, dacă ești prietenos/oasă și dacă poți să lucrezi în echipă.
Rezultatele unui studiu realizat de Rotman School of Management din cadrul Universității din Toronto arată că bârfa a fost de mare folos în grupuri. Membrii au putut să îi identifice ușor pe indivizii care erau egoiști și i-au putut îndepărta imediat din cercul respectiv. Participanții la studiu au făcut unele exerciții de grup și au reușit să observe cât de mult contribuia fiecare când venea vorba de obținerea unor beneficii comune/reciproce. Ulterior, au comunicat între ei despre cine va fi exclus pentru că se comportă egoist.
Iată: Principalele semne care arată că iubitul tău este egoist
O relație nu poate funcționa fără încredere, fiindcă majoritatea conexiunilor au la bază această valoare. Cum poate bârfa să definească nivelul de apropiere pe care îl avem cu o anumită persoană? E simplu! Nu vorbim cu oricine despre altcineva, ci doar cu oamenii foarte apropiați. Discutăm de rău despre cei din jur doar dacă avem încredere deplină în interlocutor și dacă știm sigur că nu va duce vorba mai departe.
Împărtășirea unui secret sau a unei păreri negative presupune un anumit nivel de intimitate între participanții la conversație. Bârfa este un remediu împotriva singurătății și poate ajuta doi oameni să se apropie. De asta iubiții vorbesc des despre ceilalți prieteni.
Nu știi sigur dacă partenerul/a te iubește? Îți poți da seama ce simte, în funcție de informațiile pe care ți le comunică. Dacă nu discută cu tine despre faptele altor persoane și nu este critic/ă la adresa lor, s-ar putea să nu aibă încredere în tine.
Descoperă: 12 metode prin care poți învăța cum să ai din nou încredere în cineva după ce te-a înșelat
