Unii spun că viața e mai bună când e puțin nesigură. Ce zici?

Viața este mai bună atunci când este puțin incertă. De ce?

Fiindcă incertitudinea lasă loc pentru neprevăzut. Mulți dintre noi am fost antrenați să căutăm ceea ce este sigur, să ne asigurăm ziua de mâine și să căutăm semne care arată că totul va fi bine. Adevărul este că ne place să ne odihnim în confortul siguranței și să nu ne implicăm în aventuri periculoase. Acest lucru este valabil mai ales dacă, într-o formă sau alta, alegem să nu facem prea multe lucruri, astfel încât să nu părăsim zona de confort.

Dar confortul este adesea confundat cu fericirea, iar aceasta devine o problemă gravă. Comoditatea, cu toată atracția sa, poate fi o piedică în calea destinului. Dacă nu vrem să părăsim locul în care ne aflăm ca să nu pățim ceva, nimic nou nu se va întâmpla. Nu vom evolua și nu vom ajunge acolo unde soarta vrea să ne poarte.

În schimb, incertitudinea îndeamnă la schimbare, la acțiune și la inovație. Din angoasa îngrijorării pentru supraviețuire, spiritul uman se poate înălța spre culmi necunoscute. Dar, cel puțin, incertitudinea dezvăluie caracterul. Dezvăluie dacă suntem oameni curajoși, care perseverează și oameni plini credință, care se agață de speranță. De ce să ne fie frică de necunoscut când știm că Dumnezeu a dat fiecăruia un înger păzitor care să-l vegheze?

Așa este, incertitudinea poate deveni rareori romantică. Ea poate fi copleșitoare, ne poate face să ne simțim neliniștiți. Această frică de neprevăzut îl poate face să încremenească și pe cel mai curajos dintre oameni. Incertitudinea, cu alte cuvinte, poate fi o „ticăloasă” (la figurat).

Dar pun pariu că viața este mai bună cu ea, decât fără ea. Viața este mai provocatoare, mai puțin previzibilă, devine o șansă care trebuie savurată. Dar viața este, de asemenea, plină de surprize, iar uneori, odată cu incertitudinea, vin cele mai mari binecuvântări.

Dacă ne oprim câteva clipe și medităm asupra propriului parcurs, vom realiza că incertitudinea este totul, este frumosul care ne face să simțim atât de multe emoții.

Certitudinea seamănă foarte mult cu sfârșitul vieții - moartea. Nu știm ce vom trăi, dar știm sigur care este destinația finală pe care nimeni nu o poate evita. Și atunci de ce să fim nefericiți așteptându-ne moarte? De ce să facem asta când ne putem bucura din plin de toate surprizele pe care destinul ni le-a pregătit?

Indiferent de nesiguranțele pe care le avem, trebuie să ne facem curaj să explorăm și să fim recunoscători că suntem încă în viață. Să mulțumim Universului că momentul de certitudine finală nu a venit încă. Ai putea să te mai bucuri din plin de azi dacă ai ști că mâine este ultima zi? Nu cred!

Înfruntă orice provocare ca și cum ar fi lupta care îți va oferi o nouă șansă la viață. De fiecare dată când ești jos, gândește-te că urmează un șir lung de reușite și că ai mult timp să te bucuri de ele! Speranța este secretul fericirii și al liniștii sufletești!

Acest articol este o adaptare a articolului publicat pe Thought Catalog.

Citește și: Știi ce? Tot ce vreau este să fie ca pe vremuri...