Scandal la Curtea de Apel. Judecătoarea Raluca Moroșanu a declarat public că informațiile din documentarul Recorder sunt adevărate. „Suntem terorizați”
Un moment cum rar vezi în Justiția din România a avut loc la Curtea de Apel București și a lăsat opinia publică cu respirația tăiată. Înainte ca șefa instanței, judecătoarea Liana Nicoleta Arsenie, să își prezinte punctul de vedere într-o conferință de presă, o colegă a cerut microfonul și a spus, răspicat, ceea ce mulți bănuiau, dar puțini îndrăzneau să rostească: „tot ce a spus Laurențiu Beșu în documentarul Recorder este adevărat, suntem terorizați”.
Judecătoarea Raluca Moroșanu, cu 26 de ani de magistratură, dintre care 19 la Curtea de Apel București, Secția I Penală, a transformat o conferință menită să calmeze spiritele într-un moment de ruptură internă și de curaj rar întâlnit.
Raluca Moroșanu, declarații controversate
În sala Curții de Apel se aflau toți cei 13 membri ai colegiului de conducere, camere de filmat, reporteri și numeroase priviri tensionate. În acest cadru, Raluca Moroșanu s-a ridicat și s-a prezentat simplu: judecător la Secția I Penală, cu peste două decenii și jumătate petrecute în sistem. A spus clar că a venit să își susțină colegul, pe judecătorul Laurențiu Beșu, și să confirme în fața țării întregi că descrierile lui din documentarul „Justiție capturată” nu sunt exagerări, ci pura realitate.
Judecătoarea a vorbit despre o muncă uriașă la Curtea de Apel București și despre o conducere care, în opinia ei, nu sprijină judecătorii de rând. A folosit cuvinte grele, care au căzut ca un trăsnet. A spus că magistrații sunt „terorizați” cu acțiuni disciplinare și trăiesc într-o atmosferă „toxică și încordată”.
Moroșanu a ținut să clarifice și acuzațiile care plutesc în aer în aceste zile, după ce conducerea Curții de Apel a sugerat că unii dintre judecătorii care au vorbit pentru Recorder ar avea un trecut în servicii secrete. Ea a spus ferm că nu a fost niciodată ofițer acoperit sau angajată în structuri de informații și că întreaga ei carieră s-a desfășurat exclusiv în magistratură.
A amintit și de activitatea ei de formator la Institutul Național al Magistraturii și la Școala Națională de Grefieri, timp de aproape 15 ani, tocmai pentru ca judecătorii din țară să știe cine vorbește și de ce o face.
„Am venit aici ca să îl susțin pe colegul Laurențiu Beșu”
„Mă numesc Raluca Moroșanu, sunt judecător la Secția 1 Penală a Curții de Apel București, am 26 de ani de magistratură, din care 19 la Curtea de Apel București, la Secția Penală. Am venit aici ca să îl susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ceea ce a spus el acolo este adevărat. Dacă va fi contrazis, este o minciună.
Aici, la Curtea de Apel București, muncim foarte mult. Conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizați, pur și simplu, cu acțiuni disciplinare și cu tot ce știți dumneavoastră că ni se întâmplă. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera și în ce situație toxică și încordată suntem. O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine. Nu știu cealaltă parte ce pot face.
Sunt aici unii care vor susține probabil conducerea. Ca paranteză, nu am fost nici ofițer acoperit, nici la doi și-un sfert, nicăieri. Am fost toată viața mea magistrat. Colegii din țară mă cunosc pentru că am fost și formator la Institutul Național al Magistraturii și la Școala Națională de Grefieri aproape 15 ani. Și ei vor ști că nu mint. Dacă nu-l cred pe Laurențiu, măcar să mă creadă pe mine. Atât am avut de spus.”, a transmis judecătoarea Raluca Moroșanu.
Cine este judecătorul Laurențiu Beșu și de ce a pornit furtuna
Numele lui Laurențiu Beșu a intrat în atenția publică odată cu lansarea documentarului Recorder „Justiție capturată”, o investigație de două ore despre cum ar fi fost subordonată Justiția unor interese de grup, în care mai mulți magistrați și politicieni apar în același tablou de influențe și presiuni.
Beșu a povestit în fața jurnaliștilor că, după ce a fost delegat de la Tribunalul Giurgiu la Curtea de Apel București, colegii i-au spus, mai pe ocolite, că mutarea nu ar fi fost întâmplătoare. El făcea parte din completul care judeca un dosar de corupție al medicului Mircea Beuran, iar schimbarea lui din acel complet ar fi facilitat o altă soluție. Dosarul a fost în cele din urmă finalizat de un alt judecător, cu achitare, soluție menținută în apel.
Ulterior, delegarea lui Beșu la Curtea de Apel a fost prelungită de mai multe ori, până când a ajuns într-un complet care judeca o contestație într-un dosar cu numele greu politic al lui Niculae Bădălău. Când a avut o opinie diferită de colegul din complet, delegarea nu i-a mai fost prelungită. Puțin după aceea, Curtea de Apel București a emis un comunicat dur, sugerând că judecătorul ar fi avut un trecut de ofițer la „Doi și-un sfert”, o structură de informații a Ministerului de Interne.
Beșu a spus, într-o declarație pentru presă, că atacurile la adresa lui reprezintă o formă de represalii pentru faptul că a ales să vorbească deschis despre problemele din sistem.
Sistemul medical sub lupa Recorder. În ce condiții sunt tratați pacienții
Răspunsul conducerii Curții de Apel: „linșaj mediatic” și „instigare împotriva ordinii constituționale”
Conferința de presă de la Curtea de Apel București, în care a intervenit Raluca Moroșanu, a fost convocată chiar de conducerea instanței, în frunte cu președinta Liana Nicoleta Arsenie, pentru a răspunde acuzațiilor din documentarul Recorder și declarațiilor magistraților intervievați.
Liana Nicoleta Arsenie a vorbit despre o „campanie de linșaj mediatic” la adresa sistemului judiciar și a sugerat că difuzarea documentarului la televiziunea publică ar fi o formă de instigare împotriva ordinii constituționale. De asemenea, a anunțat că a sesizat Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii, CSAT și CNSAS în legătură cu situația lui Laurențiu Beșu.
„Astăzi, asistăm la o campanie de linșare mediatică a sistemului judiciar, o demonizare a magistraturii prin contestarea discreționară a oricărei forme de organizare judiciară, prin ridiculizarea și anatemizarea conducerii sistemului judiciar, prin manipulare și minciună, folosind ca voci așa-zise reprezentative ale sistemului judiciar oameni care acționează din impulsul eșecului profesional personal. Cine beneficiază de delegitimarea simultană a DNA și a Curții de Apel București?
Vedem acțiuni cu țintă de a crea haos controlat. Sincronizarea nu e accidentală. Atacurile lansate prin declarațiile judecătorului Beșu, declarațiile sub anonimat ale unui procuror apar la momentul în care DNA finalizează și trimite în judecată dosare grele. Curtea de Apel București, țintită în mod direct în discurs, este instanța care va trebui să judece aceste dosare.
Se creează un mediu ideal pentru contestarea morală a oricărei soluții în astfel de dosare. Aceasta este rețeta clasică. Distrugi încrederea în instituții înainte ca ele să se pronunțe, astfel încât verdictul să fie perceput ca nelegitim, indiferent care este.”, a declarat președintele CAB, într-o conferință de presă.
Ei sunt „cei mai săraci dintre cei săraci”. Cum arată o zi de iarnă pentru oamenii străzii
În loc să stingă scandalul, conferința a scos la iveală fisuri și mai adânci în interiorul Curții de Apel. Faptul că o judecătoare cu experiența Ralucăi Moroșanu a simțit nevoia să se ridice și să contrazică, indirect, narativa oficială a instituției, în fața camerelor de filmat, spune probabil mai mult decât orice comunicat.
Documentarul „Justiție capturată”, realizat de Recorder, a declanșat o undă de șoc în societate. Investigația trece prin dosare întinse până la prescriere, schimbări de complete de judecată în cazuri sensibile, anulări de condamnări și centralizarea puterii în mâinile unui grup restrâns de magistrați influenți.
Surse foto: Facebook, Facebook
Surse articol: Libertatea, Euronews, Digi24
Tags: Stiri Romania
Urmareste-ne pe Google News
