Adevarata Stare de Bine
Nu Skin
YOUNG&BEAUTIFUL

Adevărul despre Mihai Șora! De ce se spune despre cel mai longeviv român că a fost comunist

Marţi, 21.01.2020

Astăzi, filosoful Mihai Șora este un susținător înfocat al mișcării #rezist și un activist convins al libertății, în toate formele sale. Cu alura sa boemă de intelectual, cu implicarea sa activă (atât fizică, dar și morală, prin postările de pe rețelele de socializare) în manifestările anticorupție din Piața Constituției, Mihai Șora a câștigat inimile tinerilor care mai cred încă în democrație și în libertatea de exprimare. Odată însă cu lansarea noului clip publicitar al celei mai cunoscute companii de e-commerce din România, s-au iscat o serie de discuții cu privire la trecutul filosofului român.

Trecutul lui Mihai Șora: comunist sau nu?

mihai sora comunist-fotografie cu mihai sora

Sursa foto: Facebook

Numeroase voci s-au ridicat împotriva lui Şora, susținând că filosoful în vârstă de 103 ani nu este neapărat persoana potrivită care să vorbească despre suferinţele îndurate în timpul comunismului, deoarece a deținut funcții importante în guvernul comunist român în anii de instaurare a terorii staliniste.

În 1948, când Șora s-a întors în țară din Franța, unde a fost membru al Partidului Comunist Francez, acesta a fost cooptat și a lucrat timp de 3 ani (1948-1951) în Cabinetul temutei Ana Pauker, care la acea vreme era ministru de Externe și vicepremier al Partidului Comunist Român (PCR). În 1951, Șora a plecat de la minister, primind funcția de şef de secţie la Editura pentru limbi străine, unde rămâne până în 1954, iar apoi funcţia de redactor-şef la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, până în 1969.

În perioada ceaușistă, Șora nu mai are funcții în stat și se dedică filosofiei, publicând chiar o carte de dialoguri filosofice. După revoluția din 1989, Șora a primit o nouă funcție în stat, aceea de ministru al Învăţământului, dar a demisionat ca urmare a mineriadei din 13-15 iunie 1990. A publicat o serie de cărți, iar din 2012 a devenit membru de onoare al Academiei Române.

Într-un interviu acordat ziarului Adevărul, filosoful spune că a venit în țară în 1948 pentru că nu percepea niciun pericol din partea noului regim instalat la Bucureşti, ci spera într-o „democratizare reală, o îndulcire a regimului”, dar s-a lămurit abia în momentul când a ajuns în țară. În continuare, el susține că a primit interdicția de a părăsi țara și, mai mult, a trebuit să lucreze la ministerul de Externe condus de Ana Pauker, unde a fost nevoit să traducă toate documentele Conferinţei de Pace.

„Am fost pus să traduc nişte documente care ştiam că servesc la întregirea ţării în momentul Conferinţei de Pace. Le-am tradus cu tragere de inimă, cu exactitate şi, evident, cu regretul de a o face în stare de arest”, a precizat filosoful. Conform declarației sale, ani întregi a fost urmărit și „turnat” la Securitate, inclusiv de propriul fiu.  

Un document din arhivele comuniste arată însă faptul că Mihai Șora a fost un „agitator cu munca la țară”, ceea ce înseamnă de fapt un propagandist comunist în cadrul Direcției de Propagandă și Agitație a CC. Arhivele CNSAS mai arată și faptul că în 1945 Șora era la Paris, dar era Secretar General al Frontului Național Român, care dezvolta o propagandă sovietică activă chiar din timpul războiului. Din acest motiv, poliția franceză îl urmărea pentru a-l expulza în țară, iar atunci Șora a venit și s-a stabilit în București. De asemenea, documentele de la arhivă confirmă că poziția deținută de Șora la MAE condus de Ana Pauker nu era de simplu referent, ci de „prim-șef de presă MAE (1948-1952)”.

Dacă a fost Mihai Șora comunist, fiecare poate să tragă singur o concluzie. Trecutul nu poate fi ignorat și nu poate fi șters cu buretele, iar oamenii pot fi judecați după fapte. Un lucru este cert, și anume activismul lui Mihai Șora de astăzi, fie el și ca urmare a unui regret sau a căinței pentru faptele din trecut, care l-a transformat într-un simbol al libertății de exprimare și i-a adus o popularitate extrem de mare printre români.  

Cine a fost Ana Pauker

mihai sora comunist-ana pauker

Sursa foto: Wikipedia

Ana Pauker a fost un lider comunist, prima femeie vicepremier și ministru de Externe (atât din istoria României, cât și din lume) și una dintre puținele femei din epoca stalinistă care a ajuns în funcții înalte. În primii ani ai regimului comunist, Ana Pauker a fost considerată cea mai influentă femeie din România.

De origine evreiască, Pauker a fost o activistă comunistă încă din anii ’20. A fost arestată şi condamnată la închisoare pentru activitate comunistă, dar a fost eliberată în 1940, la presiunile Uniunii Sovietice, unde a emigrat în 1941.

În 1944, ea a revenit în România având gradul de general în cadrele active ale Armatei Roşii şi mandatul de preluare a conducerii Partidului Comunist Român și stalinizarea României. A avut funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru de Externe şi a coordonat Direcţia de propagandă şi agitaţie a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român.

În 1952, liderul comunist Gheorghe Gheorghiu Dej a acuzat-o de activități „antipartinice”, de sabotarea colectivizării agriculturii și de legături cu legionarii și a demis-o din funcție. În 1953 a fost arestată și ulterior eliberată, fără a mai fi judecată.

În octombrie 1959, Pauker a primit de la autoritățile sovietice înștiințarea oficială că soțul ei, Marcel, nu a supraviețuit Gulagului și a fost executat în URSS, în 1938. Ana Pauker a murit din cauza cancerului de sân, la București, la 3 iunie 1960.

Surse foto: Facebook

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

3.5 (2)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.

    Ti-a placut articolul? Urmareste DivaHair pe Facebook sau pe mail!

    Cauta un furnizor in zona ta

    Ai nevoie de un SFAT?

    Adauga o intrebare la care vrei sa primesti raspuns. Comunitatea DivaHair te ajuta.

    întreabă

    LIKE si intra in universul divelor!