Nu Skin
Optezi sa Impresionezi

Când se pierde dreptul la moștenire, conform legii actualizate

Raluca Margean

Efectuarea succesiunii unei persoane defuncte reprezintă un proces complicat și există cazuri când se poate pierde chiar dreptul la moștenire. Conform legii, dacă un moștenitor nu și-a exercitat dreptul de opțiune succesorală într-un anumit termen de la decesul persoanei pe care o moștenește, acesta își pierde dreptul la succesiune. Află din acest articol câteva informații utile despre posibilitatea de excludere de la moștenire!  

Femeie supărata îmbrăcată la costum

Când se pierde dreptul la moștenire?

Dacă nu știai deja, îți spunem noi: succesiunea nu este obligatorie. Conform legii, poți renunța la acest drept, de succesiune. În art.700 din Codul Civil este prevăzut un termen de 6 luni de zile de la data decesului, în care moștenitorul de drept trebuie să-și declare opțiunea succesorală, adică să spună dacă acceptă sau renunță la moștenire. Acest termen se poate prelungi cu încă 6 luni dacă, din motive de forță majoră, moştenitorul a fost împiedicat să se folosească de dreptul său la succesiune.

Acceptarea succesiunii se face prin deschiderea procesului de moștenire. Renunțarea la succesiune reprezintă un act juridic, o declarație scrisă de moștenitor prin care spune că renunță la bunurile materiale care i s-ar fi cuvenit de la defunct.

Dacă moștenitorul care cunoștea calitatea sa de succesibil nu a renunțat în mod oficial la succesiune, dar nici nu a adoptat nicio poziție în decurs de 1 an de la decesul defunctului, el poate pierde dreptul la moștenire. Totuși, în acest timp de 1 an, moștenitorul poate oricând să accepte succesiunea, excepția fiind cazul în care alți moștenitori de drept au acceptat succesiunea înaintea lui.

Ce persoane nu au dreptul la moștenire?

Dacă legea specifică când se pierde dreptul la moștenire, trebuie să știi că există și câteva stipulații cu privire la categoriile de persoane care sunt excluse din oficiu din procedura de succesiune. Acestea sunt:

  • Persoanele condamnate pentru omor sau pentru tentativă de omor asupra persoanei decedate
  • Persoanele care au fost condamnate penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe unul din succesorii care fac parte dintr-o clasă de moștenitori superioară

Conform reglementărilor Codului Civil, aceste două categorii de persoane sunt considerate nedemne de moștenire. Nedemnitatea este valabilă atât în cazul moştenirii testamentare (atunci când există un testament de către defunct), cât şi în cazul moştenirii legale (când nu a fost întocmit un testament).

Ce prevede legea moștenirii între frați

Două surori care își îmbrățișează tatăl

Frații și surorile au drepturi egale la moștenirea părinților. Conform legii, bunurile materiale ale defunctului se împart în părți egale, proporțional cu numărul copiilor persoanei decedate. Toți copiii născuți în căsătorie, cât și în afara căsătoriei au dreptul împreună la trei sferturi din averea defunctului. Restul de un sfert îi revine soției/soțului cu care era căsătorită persoana decedată. Nu există cazuri când se pierde dreptul la moștenire al unui copil, doar acela în care respectivul copil renunță printr-un act scris la partea sa din succesiune. Există însă cazuri speciale în ceea ce privește moștenirea unui copil. Acestea sunt:

  • Dezmoștenirea. Dacă un părinte vrea să-și dezmoștenească copilul, legea nu îi permite în totalitate acest lucru. Copilul respectiv are dreptul să primească în continuare o jumătate din cota care i s-ar fi cuvenit dacă nu era dezmoștenit.
  • Decesul unuia dintre copii. În cazul în care unul dintre copiii decedatului a murit înainte de părinte, partea sa va fi acordată propriilor săi moștenitori (copii, soț/soție).

Dacă persoana decedată nu a avut copii, moștenirea se va împărți între soț/soție (dacă există) și frații decedatului, care au dreptul la moștenire. Între frații decedatului, succesiunea se efectuează proporțional cu numărul fraților care mai sunt în viață.

Cine moștenește casa părintească?

Casa părintească face parte din patrimoniul total al defunctului și, astfel, se împarte în mod egal între copiii și soția/soțul persoanei decedate. Totuși, soția/soțul are dreptul de a locui temporar în casa respectivă. 

Se poate face succesiunea fără toți moștenitorii?

Succesiunea se poate face fără toți moștenitorii. Dacă unul sau mai mulți moștenitori nu au întreprins nicio acțiune pentru a-și exercita opțiunea succesorală în termen de 1 an de la decesul defunctului, ei își pierd dreptul la moștenire. Cota parte ce li s-ar fi cuvenit acestora se împarte între ceilalți moștenitori de drept care se prezintă la succesiune.

De asemenea, mai există o situație specială când se pierde dreptul la moștenire. De exemplu, atunci când unul dintre moștenitori nu poate fi găsit (este plecat din țară și nu se mai știe nimic de el), ceilalți moștenitori pot dezbate moștenirea pe cale judecătorească și pot solicita decăderea lui din dreptul de opțiune succesorală. Acest lucru duce la înlăturarea moștenitorului respectiv de la dezbaterea succesiunii.

Dreptul soției la moștenirea soțului: informații utile despre decăderea din drepturi

Conform legii, soția supraviețuitoare are:

  • Dreptul la moștenire, în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali sau singură, în lipsa acestor rude
  • Dreptul de succesiune la mobilierul și obiectele de uz casnic ce aparțin gospodăriei
  • Dreptul temporar de abitație asupra casei de locuit, în special dacă aceasta face parte din masa succesorală şi ea nu are o altă locuinţă proprie

În ceea ce privește cota parte care îi revine soției, legea prevede că aceasta va primi:

  • 1/4 din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenții defunctului (copiii au dreptul împreună la 3/4);
  • 1/3 din moştenire, dacă vine în concurs cu ascendenţi privilegiaţi (părinții defunctului) și cu colaterali privilegiaţi (frați, surori sau moștenitorii fraților/surorilor defunctului);
  • 1/2 din moştenire, dacă vine în concurs fie doar cu ascendenţi privilegiaţi, fie doar cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;
  • 3/4 din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari (bunici), fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

Dacă bunurile dobândite de defunct au fost dobândite împreună cu soția, numai jumătate dintre acestea fac parte din succesiune, restul cotei fiind de drept a soției.

Ca și în cazul copiilor defunctului, nu există situații când se pierde dreptul la moștenire al soției. Aceasta face parte din categoria de moștenitori rezervatari (copii, nepoți, strănepoți, părinți) care nu pot fi dezmoșteniți în totalitate. Chiar dacă sunt dezmoșteniți prin testament, ei au dreptul să primească o rezervă succesorală de jumătate din cota pe care ar fi primit-o dacă nu ar fi fost dezmoșteniți.  

Soția legitimă are dreptul la moștenirea primită de soț de la părinții lui?

Bărbat care îmbrățișează și sărută pe obraz o femeie

Dacă la divorț, soția nu are dreptul la moștenirea soțului primită de la părinții lui, situația se schimbă în cazul decesului soțului. În acest caz, soția are dreptul la o cotă parte din toate bunurile defunctului, inclusiv cele obținute de acesta de la părinții săi. Cota pe care o primește soția supraviețuitoare depinde de numărul și clasa de moștenitori cu care aceasta vine în concurs la succesiune.

Taxa de succesiune: prețul plătit de moștenitori

Când nu se pierde dreptul la moștenire și se deschide procedura succesorală, moștenitorii trebuie să plătească anumite taxe. Succesiunea nu este gratuită nici chiar în primele 6 luni. Costurile succesiunii includ:

  • Onorariul notarului -în cazul în care moștenirea este dezbătută la notar. Onorariul variază în funcție de valoarea totală a bunurilor succesorale (mobile și imobile) și de fiecare birou notarial.
  • Taxă de intabulare – în cazul în care moștenitorul dorește înscrierea certificatului de moştenitor în cartea funciară (această acțiune nu este obligatorie).
  • Taxe judecătorești – în cazul în care moștenitorii nu se înțeleg și succesiunea este dezbătută în fața instanței. Aceste costuri depind de cât durează procesul pentru succesiune, numărul de moștenitori și complexitatea cazului, dar și de alte proceduri juridice.
  • Impozit către stat- în cazul în care succesiunea este dezbătută după 2 ani de la deces. Impozitul este de 1% din valoarea totală a bunurilor succesorale (mobile și imobile).

Cât durează o succesiune?

Durata succesiunii depinde de mai mulți factori, precum:

  • Complexitatea cazului
  • Numărul de moștenitori și de bunurile din masa succesorală
  • De cât de repede se obțin actele solicitate de notar

În aceste condiții, succesiunea poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni, iar pentru a deschide succesiunea, sunt necesare următoarele documente:

  • Certificatul de deces în original
  • Certificatul de căsătorie al soțului supraviețuitor
  • Actele de identitate și de stare civilă a moștenitorilor (certificate de naștere, căsătorie, divorț)
  • Actele de proprietate bunurile care intră în succesiune
  • Certificatul de atestare fiscala ANAF de la localitatea/sectorul unde a avut domiciliul defunctul
  • Certificatul de atestare fiscală prin care se atestă dacă defunctul avea sau nu datorii la bugetul local

După ce ai aflat când se pierde dreptul la moștenire, citește și: Divorț la notar: cât durează și cum se desfășoară

Surse: notariate.ro

Surse foto: Unsplash.com, Pexels.com

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

0 (0)

Vezi cele mai noi video-uri de pe divahair.ro

Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.

    Ti-a placut articolul? Urmareste DivaHair pe Facebook sau pe mail!

    Cauta un furnizor in zona ta

    LIKE si intra in universul divelor!