Mulți oameni suferă de astrafobie, adică au o frică anormală de tunete și fulgere, și nu știu cum să reacționeze dacă aceste fenomene încep în momentul în care se află pe stradă sau când sunt singuri acasă. Unii intră în panică tocmai pentru că nu știu cum să fugă din calea furtunii, unde să se adăpostească și cum să își păstreze calmul.
Potrivit lui Tudor Ciuhodaru, medic primar în Medicina de Urgență, aceste probleme apar din cauza lipsei unor ore de educație pentru sănătate în școli. În cadrul acestor cursuri, elevii ar putea învăța măsurile de siguranță pe care trebuie să le ia în cazul anumitor pericole. Astfel, de pe băncile școlii ar putea ieși adulți responsabili, pregătiți să înfrunte orice intemperie.
Această materie este doar opțională în România și mulți nu au avut ocazia să învețe astfel de măsuri de protecție. Din nefericire, mulți părinți nu își învață copiii nici acasă cum să reacționeze în situații de criză și, din acest motiv, pot avea loc numeroase catastrofe. Câte știri ai văzut de-a lungul timpului despre oameni care au fost loviți de fulger sau striviți de copacii doborâți de vânt?
De ce să nu speli vasele sau să faci duș când este furtună
Ca să nu ne expunem în fața acestor pericole, trebuie să știm cum, când și unde să ne adăpostim, nu-i așa? Doctorul Tudor Ciuhodaru le-a oferit câteva sfaturi prețioase urmăritorilor săi de pe rețelele sociale, în speranța că mesajul va ajunge la cât mai multă lume. Iată ce a scris pe Facebook:
Ce să (NU) faceți în caz de furtună. E alertă de ploi și vijelii în aproape toată țara.
(Mic) ghid de supraviețuire în funcție de locul unde vă aflați.
A. În spațiile deschise:
a) dacă sunteți pieton:
1. Nu vă adăpostiți sub pomi sau în zonele înalte (mai ales în timpul unei furtuni cu descărcări electrice).
2. Nu stați în apropierea obiectelor care pot fi buni conductori (stâlpi, turnuri, bare, garduri și alte structuri metalice).
3. Nu atingeți pereții adăpostului cu mâna, capul sau umerii.
4. Nu vă deplasați în zone în care există riscul de a fi loviți (construcții în desfășurare, arbori îmbătrâniți, geamuri deschise, acoperiș șubred).
b) dacă sunteți în mașină:
1. Trageți pe dreapta într-un loc ferit.
2. Dacă aveți timp parcați mașina în garaj sau în zone în care nu există riscul de a fi lovită de obiecte care cad și acoperiți-o cu o husă impermeabilă.
B. În locuințe:
1. Închideți toate geamurile și ușile.
2. Deconectați aparatura electrocasnică, televizorul sau calculatorul chiar dacă nu funcționează în acel moment.
Rețineți:
1. Între 20 și 100 de persoane sunt afectate în fiecare an de furtună şi traznet.
2. Alte câteva sute se prezintă la spital cu traumatisme variate datorate geamurilor sparte, prăbușirilor de arbori, obiectelor antrenate de rafalele de vant.
3. În cazul trăznetului efectul este adesea letal iar puținii supraviețuitori au frecvent sechele grave sau traume psihice.
4. Cele mai multe victime se adăposteau de ploaie sub pomi, adesea în mediul rural dar sunt și cazuri în care pacienții au fost trăzniți în mașină sau în apartamente.
Multe dintre aceste accidente puteau fi evitate dacă persoanele în cauză ar fi cunoscut și respectat câteva reguli elementare de protecție în timpul furtunii predate chiar la orele de educație pentru sănătate de la școală (proiectul meu de lege e depus în parlament).
Acum știi clar ce NU ar trebui să faci în caz de furtună și cum ar fi mai bine să te protejezi. Important este să nu intri în panică, să rămâi conștient/ă și să cauți cele mai bune soluții de moment. Este esențial să nu pierzi niciodată din vedere gesturile extreme la care nu ar trebui să recurgi.
Ce să faci și ce să NU faci dacă te întâlnești cu un urs în drumeție
Urmareste-ne pe Google News
