Ne-am obișnuit să privim romanele de dragoste ca pe tentații literare ușurele, cărora nu le mai acordăm niciun gând după ce el a rămas cu ea și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți, alături de copii frumoși, în călătorii fabuloase în jurul lumii și cu un cont bancar preaplin. Dar adevărul este că aceste cărți, deși atât de relaxante, sunt adesea lipsite de substanță și complet neconforme cu realitatea în care trăim.
Suntem mândre că am avut ocazia de a descoperi un altfel de roman de dragoste contemporan. „La vest de răsărit” de Violeta Ungureanu aduce mai mult decât o poveste de iubire care îți face inima să tresalte: vorbește despre traume, răni sufletești, depresie, dar și despre acceptare, despre vindecarea emoțională și despre frumusețea vieții.
„La vest de răsărit”, un roman de dragoste „altfel”
Uită de descrierea clasică a romanului de dragoste: doi oameni se îndrăgostesc, universul le pune piedici, dar ajung împreună printr-un set incredibil de coincidențe și plonjează către un happy-end ce nu are pată. În viața reală, astfel de povești sunt rare, iar atunci când se întâmplă, presupun multă muncă și nenumărate eforturi, nu intervenții divine salvatoare la fiecare pas.
„El fuge de trecut, ea de viitor. Împreună vor descoperi cum să-și înfrângă demonii interiori”. Iată cea mai bună descriere a conținutului aproape tămăduitor al cărții despre care îți vom vorbi azi. Precum o cutie a Pandorei, „La vest de răsărit” cuprinde toate suferințele umane, dar ascunde între aripile ei și un crâmpei subțire de speranță.
Gabi Stancu are tot ce îi trebuie pentru o viață împlinită, dar, cu toate acestea, se refugiază într-o rutină aproape letală. Deși e arătos, un adevărat magnet pentru femei, se complace în relații bazate doar pe sex, trăiește într-un mediu steril, guvernat de o ordine rece și inflexibilă, și minimizează contactele umane cu o disciplină de fier. Pare că se autopedepsește pentru o vină pe care cititorul nu i-o poate intui.
Însă atunci când, parcă cuprins de o presimțire, protagonistul decide să renunțe la ordinea sa zilnică, să întârzie la muncă și să facă un popas în plus, viața i se schimbă. Intrat în cafeneaua sa preferată, se plânge Ioanei, barista cu care flirta, de lipsa de control asupra propriei vieți, iar aceasta îi dă un sfat simplu: „schimbă drumul” și de aici tot romanul sare de pe axa sa și ne poartă într-o cu totul altă lume.
Doar pentru că pășește pe o altă cale spre job, Gabi este contractat drept fotograf la nunta unei Bridezilla și undeva în adâncul sufletului său simte că de aici nu mai e cale de întors. Elena, mireasa care a băgat lumea în sperieți, e o perfecționistă minionă, cu o fetiță soldată dintr-o altă relație, și cu o soră superbă, care dă cu universul lui Gabi de pământ. Alexia Soare e o frumusețe de femeie, un foc de artificii, toată numai viață și culoare, iar protagonistul nostru îi dă permisiunea de a provoca haos în viața sa atât de ordonată.
Atunci când realizează însă că și femeia de care se îndrăgostește fulgerător ascunde un secret crunt, Gabi este nevoit să facă față propriilor demoni în timp ce încearcă să îi zdrobească și pe ai ei. Cei doi iubiți pornesc într-o luptă sfâșietoare cu propriile traume, iar tot ce poți să te întrebi este: se vor mai regăsi la final?
Dincolo de vindecare, mai este loc pentru iubire?
Aceasta este, practic, întrebarea în jurul căruia gravitează romanul emoționant al Violetei Ungureanu. „La vest de răsărit” (abia așteptăm să afli ce înseamnă cu adevărat această sintagmă) nu se teme să se joace cu cele mai profunde traume: pierderea, depresia, anxietatea, lipsa de control, suicidul. Personajele sale par să fi fost încărcate cu cele mai crunte poveri, asfixiate de cele mai atroce suferințe, și totuși, cumva, reușesc să supraviețuiască, iar povestea lor e una dintre cele mai frumoase lecții de vindecare din istoria literaturii.
Sursa foto: Facebook
Punând accent pe ideea terapiei prin iubire, „La vest de răsărit” e mult mai mult decât un simplu roman de dragoste. Ba, mai mult, dacă nu ai bani de psiholog, seamănă uluitor de tare cu o discuție caldă și afectuoasă cu un specialist care te ajută să găsești lumina ascunsă între tenebrele sufletului tău.
Personajele sunt un alt punct forte al cărții. Violeta Ungureanu nu se sfiește să contureze eroi „gri”, cu care nu ești adesea de acord, pe care îi cerți pentru deciziile luate, dar pe care nu îi poți judeca deoarece sunt, până la urmă, la fel ca tine: oameni supuși greșelii și suferinței. Atât Gabi, cât și Alexia te vor face să vrei să îți smulgi la un moment dat părul din cap de furie, dar, cu toate acestea, nu poți să nu îi iubești și să le dorești tot binele din lume. Uitând, adesea, că sunt doar plăsmuiri fictive.
Apreciem de asemenea curajul autoarei de a explora teritorii întunecate ale sufletului omenesc. Scriitoarea nu se dă în lături de la a discuta fățiș despre depresie, despre dorința de suicid, despre anxietățile lumii moderne și își poartă personajele pe cele mai terifiante căi.
Sexualitatea incendiară (scenele de amor sunt explicite și atât de fierbinți) și limbajul uneori colorat sunt și ele acolo: te avertizăm că „La vest de răsărit” nu este nici pe departe o călătorie colorată pe nisipul roz al unei mări exotice, la umbra reconfortantă a palmierilor verzi. Mai degrabă e un urcuș greu și istovitor pe un munte înalt, de necucerit, ce îți poartă pașii peste văi și culmi abrupte, prin gropi și hârtoape, pe poteci bătătorite sau pe cărări sălbatice de unde nu știi dacă te vei mai întoarce vreodată. Dar, cu toate acestea, cartea e atât de profundă, de autentică și de vibrantă, încât nu vei mai resimți osteneala călătoriei, ci doar dulceața amăruie a atingerii vârfurilor.
Dacă îți dorești un roman de dragoste care să îți meargă direct la suflet și la care să te întorci, în ciuda subiectului „greu”, în cele mai dificile clipe ale vieții tale, o terapie pe undele cuvintelor și ale dragostei, atunci îți recomandăm „La vest de răsărit”. Cartea este disponibilă pe site-ul editurii UP.
Urmareste-ne pe Google News
