Tamara Buciuceanu a venit pe lume în data de 10 august 1929 la Tighina (localitate care acum aparține de Republica Moldova), într-o noapte luminoasă.
„Când m-am născut eu, noaptea, doctorul i-a spus mamei: doamnă, e o lumină afară…ca ziua…fetița asta o să aibă noroc…o sa aibă o stea!", povestea actrița în urmă cu câțiva ani.
View this post on Instagram
Și, într-adevăr, fetița de atunci avea o stea a ei, care urma să-i lumineze tot parcursul vieții. Aceasta s-a născut într-o familie de talentați, căci ambii săi părinți absolviseră Conservatorul. Tatăl artistei era avocat de profesie, dar și dirijorul corului Basarabiei, în care cântau 200 de persoane. Mama sa era solistă și ar fi putut plece cu bursă la Milano. A preferat, totuși, viața de familie, așa că s-a căsătorit și a adus pe lume cinci minuni: Tamara, Nicuşor, Costică, Lizon și Iulia.
Copilăria a fost una frumoasă, ușoară. Au avut parte de dragostea părinților lor, dar și de un trai sigur, lipsit de griji... până în anul 1940. Atunci, în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, întreaga lor viață avea să se schimbe, căci au fost nevoiți să-și părăsească locuința și să fugă la refugiu. Din păcate, au urmat zile negre pentru toată familia Buciuceanu.
„Am avut niște părinți extraordinari care ne-au alimentat de mici dragostea pentru artă. Eram cinci copii, trei fete și doi băieți și am avut o viață îmbelșugată până într-o zi… În 1940 am plecat în refugiu și am lăsat tot ce agonisiseră mama și tata o viață întreagă. Am ajuns la bunica, la Iași, într-un vagon deschis și au urmat ani grei.", mai declara artista în trecut.
Problemele nu aveau să se oprească acolo pentru Tamara Buciuceanu. Pe când avea 17 ani, tatăl ei a fost reținut, iar ea s-a dus la București pentru a i se adresa ministrului justiției. Ce i-a spus? Ei bine, s-a oferit să fie împușcată pentru ca tatăl ei să-și poată crește ceilalți patru copii. Trei zile mai târziu, bărbatul se întorcea acasă, la Iași.
"Când aveam 17 ani, săracul tata a fost reținut. Am venit la București și i-am spus ministrului justiției: „Suntem cinci copii acasă, cu o mamă bolnavă, iar tata e nevinovat. Vă rog frumos, dacă e nevoie, împușcați-mă pe mine, pentru că mai sunt patru copii de crescut”. Foarte tare l-a impresionat și, după câteva ore mi-a zis: „Fată, du-te acasă că în trei zile vine și tatăl tău!”.
S-a întors bolnav, dar cu ajutorul unor oameni sufletiști a luat un post de profesor la Liceul Ștefan cel Mare din Suceava, unde a educat 13 generații de elevi, care l-au iubit enorm. Mama trebuia să devină soprană, însă visul nu i s-a mai împlinit din cauza războiului. A fost o soție și o mamă extraordinară!”, a mai adăugat ea.
În tot acel timp, chiar dacă trecea printr-o perioadă incertă, traumatizantă, artista și-a descoperit marea pasiune: actoria. Aceasta a început să studieze la Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri” din Iași, dar, în cel de-al patrulea an de studii s-a transferat la București, la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică. Atunci, a ajuns în clasa profesorului Nicolae Bălțățeanu, unde era asistentă Sorana Coroamă-Stanca.
View this post on Instagram
Ulterior, în 1952, aceasta își finaliza studiile și își făcea marele debut pe scena Teatrului Giuleşti, cu piesa „Marfă din Makkar”. Mai apoi, bineînțeles, a luat cu asalt și alte teatre importante ale Capitalei, printre care și Bulandra, Național, Teatrul de comedie. În plus de asta, a ajuns și pe scena din Iași, unde a interpretat-o pe Coana Chirița.
Printre cele mai importante interpretări ale sale se numără și cele din: „Cumetrele”, „Așteptând la arlechin”, „Domnișoara Nastasia”, „Doctor fără voie”, „Romeo și Julieta la început de noiembrie”, „Scaunele”, „Nepotul”, „Mamouret”, „Dimineață pierdută”.
De asemenea, Tamara Buciuceanu s-a făcut remarcată și în televiziune, unde a apărut ani la rând în programele speciale de Revelion. Mai mult de atât, TVR Media a creat o selecție cu cele mai memorabile apariții ale sale și a lansat un DVD cu acestea în anul 2006.
În tot acest timp, actrița din generația de aur și-a găsit și marea iubire, pe Alexandru Botez, un medic anestezist de renume. S-au iubit cu patos exact 33 de ani, căci mai apoi, soarta avea să-i despartă. Bărbatul, care avea un fiu dintr-o căsătorie anterioară, a murit în anul 1996. Din păcate, el și talentata sa soție nu au devenit niciodată părinți împreună.
View this post on Instagram
”Ne-am căsătorit în 1962 și am rămas împreună 33 de ani, până când el a plecat la Ceruri. Am fost o femeie de casă și gospodină. Alexandru mi-a respectat și mi-a iubit foarte mult cariera. La un moment dat mi-a spus: «Dragă, eu mă mulțumesc și cu titlul de prinț consort». Era un doctor excelent, un om serios, care mi-a înțeles destinul”, mai povestea regretata actriță în trecut.
Ea a continuat să joace pe scenă și să încânte publicul larg chiar și după ce a rămas singură, însă s-a retras din actorie, cu mare discreție, după 74 de ani de carieră. Pe atunci, bătrânețea începuse deja să-și spună cuvântul.
View this post on Instagram
“Orice început are și un sfârșit. M-am retras discret pentru că “lămpița” mea arde mai puțin și trebuie să fiu atentă și liniștită, să nu se ardă de tot. Mi-am făcut datoria 74 de ani pe scenă. Dumnezeu m-a ajutat să fac ceea ce mi-am dorit cel mai mult în viață, iar acum îmi păstrez ultimul strop de energie. Consider că mi-am făcut datoria”, mărturisea ea într-un interviu telefonic.
În cele șapte decenii și jumătate de carieră, profesoara Isoscel și-a lăsat, sublim, amprenta în peste 25 de filme și în foarte multe piese de teatru. Aceasta a iubit scena mai mult decât orice altceva și și-a dedicat întreaga viață pasiunii sale.
View this post on Instagram
„Mi-am făcut meseria cu cel mai mare drag. Dacă m-ați aplaudat 65 de ani, înseamnă că ați înțeles ce am vrut să spun pe scenă. Pentru mine, viața a fost cultură, cinste și demnitate”, declara marea actriță.
Timpul a trecut și, din păcate, bătrânețea a devenit tot mai grea. După mulți ani în care s-a confruntat cu numeroase probleme de sănătate, Tamara Buciuceanu Botez a ajuns, de urgență, pe mâna medicilor.
“E greu la deal, e foarte greu, dar dacă trăim, trebuie să trăim ca și cum am fi nemuritori. Sunt mândră că sunt româncă, îmi iubesc țara și neamul și mulțumesc lui Dumnezeu că mai trăiesc. Am zile mai bune și zile mai proaste. Sunt zile în care nu mă simt așa bine, am și eu o vârstă, am și eu problemele mele de sănătate, ca orice om.
Aș vrea să ies din casă, dar nu pot pentru că e frig. Eu m-am retras din activitate ca să-mi văd liniștită de bătrânețea mea. M-am retras pentru că am obosit, nu mai pot. Vreau sa să stau și eu liniștită și să am grijă de sănătatea mea”, mărturisea ea cu ceva timp înainte de a fi internată.
View this post on Instagram
Ulterior, la o zi după ce a ajuns la spitalul Elias, regretata actriță a încetat din viață. Aceasta avea probleme cardiace.
Întreaga sa avere a rămas moștenire nepotului ei, actorul din "Liceenii" Mihai Constantin, fiul surorii sale Iulia. Artistul s-a ales cu un apartament într-o casă veche din Dorobanți. Din păcate, și mama lui, mezzosoprana Iulia Buciuceanu, s-a stins din viață în data de 18 iunie 2022.
„Robustă ca o locomotivă germană, puternică și violentă ca bomba de la Los Alamos, mieroasă sau mieunată ca pisicile desenelor animate, frumoasă cât s-a putut, sperioasă și pițigăiată, melancolică sau tandră ca filmele indiene, dansantă și țopăitoare, când cele de vârsta ei s-au vândut de mult resemnării, cântând în falset ca mine sau «pe bune» ca Frank Sinatra, imprevizibilă ca ziua de mâine, Tamara Buciuceanu este o imensă uzină plutitoare pe oceanul artelor atât de dramatice, o minune singulară, născută anume să ne uluiască.”, spunea Horațiu Mălăele despre îndrăgita sa colegă.
View this post on Instagram
Răzvan Theodorescu a descris-o la fel de frumos: Cu siguranță că Tamara Buciuceanu-Botez, cea pe care o iubim cu toții, pe care am aplaudat-o de atâtea ori, profesoara „Isoscel“ pentru generații de cinefili, eroina a zeci de piese unde inteligența, subtilitatea și umorul smulg admirația unui popor întreg, este imaginea însăși a firescului, a agerimii, a bunăcuviinței aceluiași popor. Pentru doamna Tamara, sigur este că viața i-a fost teatrul, iar teatrul i-a fost viața. Așa cum poate i-a menit-o de mult, de mult de tot „îngerul vestitor“ de la Tighina”.
Citește și: Victor Rebengiuc își anunță retragerea: „Gata! E ultimul rol pe care-l joc!”
Urmareste-ne pe Google News
