Infectia tractului urinar - simptome, diagnostic, tratament

Ai dureri lombare? Mergi mai des la baie decat de obicei? Simti usturime si durere dupa mictiune? E posibil sa ai o infectie urinara.

Ce este infectia tractului urinar?

Urina este produsa la nivelul rinichiului, este transportata prin uretere catre vezica urinara, si de aici, prin uretra este eliminata la exterior. In mod normal urina este sterila (nu contine microorganisme patogene/ bacterii). 

Prezenta activa si inmultirea bacteriilor in urina care determina inflamatia uroteliului produc infectia tractului urinar (ITU). Caracteristica principala a ITU este bacteriuria (prezenta bacteriilor in urina) semnificativa si piuria (urina tulbure).

ITU pot fi: infectii inalte, localizate la nivelul rinichiului (pielonefrita acuta si pielonefrita cronica, pionefrita, pionefroza) sau infectii urinare joase aparute ca urmare a infectiei vezicii urinare (cistita) sau uretrei (uretrita ).

Cauzele infectiei tractului urinar

Bacteriile patrund la nivelul tractului urinar pe mai multe cai:

- pe calea ascendenta (uretra->vezica->uretere->rinichi) si sunt reprezentate de bacterii care colonizeaza regiunea perineala (regiune anatomica cuprinsa intre organele genitale externe si anus);

- pe cale hematogena (prin sange), ca urmare a prezentei bacteriei in sange;

- pe cale directa, atunci cand exista o comunicare intre tractul urinar si cel digestiv sau in urma unor interventii chirurgicale specifice urologiei (nefrostomie, nefrolitotomie).

Cauzele infectiei tractului urinar includ:

- Sexul si activitatea sexuala. Infectia urinara este mai frecventa la femei decat la barbati pentru ca uretra feminina este mai scurta, cu deschidere in vecinatatea zonei perineale ce favorizeaza colonizarea regiunii cu germeni patogeni.

- Diabetul zaharat scade capacitatea de aparare a organismului impotriva infectiilor.

- Sarcina.

- Vezica neurogena - Golirea ineficienta a vezicii urinare si staza urinara consecutive predispun la infectia urinara.

- Uropatia obstructiva reprezentata de litiazarenala, tumori, stricturi (ingustari) congenitale.

- Refluxul vezico-ureteral.

- Cateterismul uretral cu sonda Foley, precum si alte manevre urologice favorizeaza patrunderea bacteriilor in vezica.

Simptomele infectiei tractului urinar

Localizarea infectiei (la nivelul rincihiului, vezicii urinare sau uretrei) determina aparitia simptomelor specifice fiecarui segment al tractului urinar afectat.

Simptomele pielonefritei includ: febra, frison, dureri lombare uni sau bilateral, urina tulbure, dureri la mictiune (disurie) sau mictiuni frecvente (poliurie). Acestea pot fi insotite de cefalee, astenie, scaderea poftei de mancare (inapetenta), 

Cistita se caracterizeaza prin prezenta urmatoarelor simptome: urina tulbure, durere suprapubiana cu vezica plina, mictiuni frecvente, mai ales noaptea, insotite de durere si usturime. 

La femei uretrita se manifesta prin usturimi mictionale, polakiurie (nevoia de a urina frecvent), tenesme vezicale (necesitatea ineficienta si uneori dureroasa de a urina).

Stabilirea diagnosticului de infectie a tractului urinar

Urina tulbure asociata cu simptome specifice organului afectat, tulburari de mictiune (polakiurie nocturna sau diurna, dureri la mictiune) sau durerile lombare orienteaza diagnosticul de infectie a tractului urinar. Febra si frisonul completeaza simptomatologia.

Pentru diagnosticul de ITU sunt necesare examene de laborator: - examenul sangelui - hemoleucograma evidentiaza cresterea celuleor albe; - examenul urinei (examinarea macroscopica si sedimentul urinar); - urocultura si antibiograma; - ultrasonografia permite aprecierea dimensiunilor si structurii rinichilor, identifica calculii renali si staza urinara; - RRVS (radiografie reno-vezicala simpla) depisteaza calculii renali radioopaci; - UIV (urografia intravenoasa) este utila in infectii renale (pielonefrite); - computer tomografia si scintigrafia ;

Complicatiile infectiei urinare

Netratate, infectiile urinare au evolutie progresiva. Urosepsisul reprezinta cea mai grava forma a infectiei urinare (septicemia cu germeni specifici infectiei urinare) si se manifesta prin: febra, frison, hipotensiune arteriala, cianoza. Tratamentul urosepsisului are caracter urgent!

Infectiile repetate si netratate ale parenchimului renal contribuie la distrugerea rinichiului si evolutia catre insuficienta renala cronica.

Tratamentul infectiilor tractului urinar

Prezenta bacteriilor in urina determina aparitia infectiei urinare si eradicarea acestora inseamna vindecarea. Asadar tratamentul medicamentos al infectiei tractului urinar este reprezentat de antibiotice. In sarcina trebuie evitate antibioticele cu efect teratogen (toxic), precum Tetraciclina, Nitrofuran sau Fluorochinolone. Pot fi utilizate in schimb Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina.

In completarea tratamentului antibiotic, este recomandata respectarea unor masuri generale:

- repaus la pat pe perioada febrei si a durerilor;
- regim alimentar slab, constituit din fructe, legume, lapte, branzeturi, fara exces de carne si preparate de carne;
- caldura locala (in special in cazul cistitei);
- ingestia de cel putin 2 L de apa pe zi (apa plata sau sub forma de ceaiuri) ;

Bibliografie:

Urologie clinica, I. Sinescu
Urologie,V.Gheorghiu, C. Costache, V. Radu