Nu pot explica acest sentiment. Nu l-am mai simțit niciodată în viața mea.
Aproape că am rămas fără adăpost, am depins întotdeauna de familie și de prieteni, am avut două sau trei locuri de muncă deodată pe tot parcursul vieții, am fost blocată într-o relație abuzivă pentru că nu aveam bani să plec...
Nu am avut niciodată bani de cheltuială. De cele mai mult ori, banii mei nu rezistau până la sfârșitul lunii. Am petrecut un an lucrând în McDonald's doar pentru că primeam câte o masă gratis între schimburi. Doar asta mâncam la vremea aceea.
Nu m-am gândit niciodată că voi ajunge în punctul în care aș putea economisi bani. Astăzi, am 600 de RON într-un cont de economii și, de asemenea, mai am o sumă considerabilă de care m-aș putea bucura și luna asta și luna viitoare.
Mult timp am crezut că nu există o cale de ieșire. Dacă și tu te zbați în momentul de față, te rog, ai încredere în tine. Dacă eu am putut să o fac, poți și tu! ❤️
Viața mea s-a schimbat în adevăratul sens al cuvântului atunci când am reușit să închei relația toxică în care mă aflam. Sănătatea mea mintală s-a îmbunătățit semnificativ. Înainte, cu greu puteam lua o decizie benefică și nu reușeam să plec de lângă el pentru că nu aveam bani. Eram disperată. Nu ne ajungeau niciodată banii.
El avea o dependență pentru jocurile video (nici eu nu credeam că există acest lucru, dar ce să vezi, este cât se poate de real). Nu muncea sau își pierdea fiecare loc de muncă pentru că nu ajungea niciodată acolo. La un moment dat, am început să accept orice job doar pentru a reuși cumva să mă mențin pe mine, dar și pe el pe linia de plutire. Eram întotdeauna epuizată și nu aveam timp să înțeleg care este situația noastră de fapt. Am stat exact patru ani lângă el, patru ani în care am fost complet amorțită și în derivă.
Când am reușit să ies din acea relație, am cunoscut, în sfârșit, un bărbat bun, care este și partenerul meu actual. Este foarte susținător și mi-a oferit spațiul de care aveam nevoie pentru a-mi îmbunătăți respectul față de sine. Merg constant la psihiatru și la psiholog, căci am aflat că sufăr de bipolaritate. El s-a oferit să îmi plătească facturile până când reușesc să mă pun pe picioare, însă l-am refuzat. Pur și simplu, nu vreau să fiu o povară pentru nimeni.
Cu timpul, am început să fac alegeri mai bune, să economisesc și chiar să fac împrumuturi cu dobânzi decente. Mi-am achitat toate datoriile cu acești bani și am reușit să obțin un plan lunar de plată mai bun.
Apoi m-am angajat ca profesoară. Am urât fiecare minut în care făceam asta, dar trebuia să-mi plătesc cumva facturile. În același timp, mi-am înființat propria mea firmă în domeniul în care am studiat, așa că predam dimineața și după-amiaza, iar noaptea, în weekend-uri și în vacanțe, lucram pentru mine. Treptat, am făcut rost de un număr considerabil de clienți, iar asta mi-a permis să-mi dau demisia de la școală și să mă axez doar pe afacerea mea.
Am continuat să economisesc și să îmi analizez situația financiară. Plus de asta, am început să cumpăr cadouri din timp pentru a evita să rămân fără bani de Crăciun sau în perioadele cu multe aniversări. Am început să vând lucrurile de care nu aveam nevoie, haine nepurtate, pantofi. Iar atunci când cumpăr ceva pentru plăcerea mea, mă asigur că acel ceva îmi poate produce bani. De exemplu, acum îmi place să fac bijuterii. Mă distrez foarte tare confecționându-le, dar apoi le vând pentru a acoperi costul materialelor folosite.
Am început să-mi pregătesc întotdeauna mâncare acasă pentru a evita să iau masa în oraș. De asemenea, am început să verific aparatele pentru a vedea dacă vreunul din ele consumă mai multă energie sau apă decât este necesar.
În felul acesta, am reușit să-mi schimb stilul de viață. Mereu mă gândesc cum aș putea acoperi costul unui obiect cu o altă acțiune. Și tu o poți face!
Citește și: Dragă soțule, unde ai dispărut? Unde am dispărut noi? Ce s-a ales de dragostea noastră?
Sursă articol: Postare Reddit
Urmareste-ne pe Google News
