Microplastic: ce este și cum te afectează
Cuprins
- Ce este microplasticul
- Cum te poate afecta microplasticul
- Cum te poți feri de microplastic
- Cele mai periculoase obiceiuri care te expun particulelor de microplastic
Microplasticele au devenit una dintre cele mai răspândite forme de poluare ale epocii moderne, fiind prezente în apă, aer, sol și chiar în alimentele pe care le consumăm. Deși invizibile cu ochiul liber, impactul lor asupra mediului și potențial asupra sănătății umane este tot mai studiat și mai îngrijorător. Află din acest articol ce sunt microplasticele, cum ajung în jurul nostru și în organism, precum și modul în care ne pot afecta pe termen lung.
Ce este microplasticul
Microplasticul este orice fragment minuscul de plastic cu o lățime cuprinsă între 1 nanometru și 5 milimetri. Ca să-ți dai seama cât de mic este microplasticul află că un nanometru este doar o fracțiune din lățimea unui fir de păr uman, iar 5 milimetri reprezintă aproximativ mărimea unui bob de orez sau chiar mai mică.
Microplasticele sunt una dintre cele mai răspândite și îngrijorătoare forme de poluare la nivel global. Aceste particule microscopice se găsesc practic peste tot, în oceane și râuri, în sol, în aerul pe care îl respirăm, în alimentele pe care le consumăm și chiar în corpul uman.
Originea microplasticelor este diversă: unele sunt create intenționat în dimensiuni mici (microplastice primare), cum ar fi microsfere din produsele cosmetice, pasta de dinți sau detergenți, în timp ce altele rezultă din degradarea obiectelor de plastic mai mari (microplastice secundare) - sticle, pungi, ambalaje, fibre textile sau anvelope care se descompun treptat , în bucăți din ce în ce mai mici, sub acțiunea luminii solare, valurilor, vântului și a altor factori de mediu.
Este important de știut că degradarea plasticului este un proces care poate dura decenii sau chiar secole, iar plasticul nu dispare niciodată cu adevărat. El se transformă doar în particule din ce în ce mai mici, ajungând în final la dimensiuni nano (mai mici de 100 de nanometri), atât de mici încât pot pătrunde prin membranele celulare.
Cercetările au arătat că particulele de plastic se pot deplasa prin rețeaua trofică, precum și prin sol, apă, gheață, chiar și prin aer. Astfel că microplasticele se găsesc practic peste tot:
1. În oceane și ape dulci - microplasticele plutesc în straturi superficiale, se scufundă pe fundul marin sau sunt suspendate în coloana de apă, fiind ingerate de plancton, pești, mamifere marine și păsări. Studiile estimează că există trilioane de particule de microplastic în oceanele lumii, formând „supe de plastic" în anumite zone de convergență a curenților.
2. În soluri și pe uscat - microplasticele ajung prin răspândirea nămolului de epurare pe terenuri agricole, prin degradarea mulciului de plastic folosit în agricultură sau pur și simplu prin degradarea deșeurilor abandonate.
3. În aerul atmosferic - microplasticele pot fi transportate de vânt pe distanțe mari, depunându-se apoi prin precipitații sau gravitație chiar și în zone îndepărtate precum vârfurile munților sau regiunile polare.
4. În alimente și băuturi - microplasticele au fost detectate în sare de mare, miere, zahăr, fructe de mare, pește, apă îmbuteliată, bere și multe alte produse alimentare.
5. În corpul uman - studii recente au descoperit microplastice în sânge uman, plămâni, ficat, placentă și chiar în materii fecale, confirmând că suntem expuși constant și că aceste particule pătrund în țesuturile noastre. Microplasticele pot pătrunde în corpul uman prin ingestie și inhalare. Cercetările arată că nanoplasticele – care au un diametru mai mic de 1 micrometru – pot chiar să alunece prin piele.
De asemenea, conform studiilor, unii adulți ar putea consuma, în medie, între 39.000 și 52.000 de particule de microplastic pe an, în funcție de locația lor și de ceea ce fac. Microplasticele au fost găsite în tot corpul uman, inclusiv în pereții arterelor.
Cum te poate afecta microplasticul
Pentru viața marină, microplasticele reprezintă o amenințare directă - sunt confundate cu hrana și ingerate de organisme de la plancton la balene, blocând sistemul digestiv, reducând absorbția nutrienților și ducând la malnutriție sau chiar moarte. Multe dintre aceste particule acționează ca „bureți" care absorb și concentrează toxine din apă (pesticide, metale grele, poluanți organici persistenți), care apoi sunt eliberate în organismul care le ingeră.
Pentru sănătatea umană, impactul complet este încă necunoscut, dar există mai multe îngrijorări, precum:
1. Microplasticele pot transporta substanțe chimice toxice folosite în fabricarea plasticului (ftalați, bisfenol A, retardanți de flacără)
2. Pot provoca inflamații și răspunsuri imune
3. Pot perturba echilibrul hormonal
4. Dimensiunile nano permit penetrarea în celule și organe, cu efecte pe termen lung necunoscute.
Pentru ecosisteme, acumularea de microplastice alterează lanțurile trofice, afectează fertilitatea solurilor și modifică echilibrele naturale în moduri pe care abia începem să le înțelegem.
Cum te poți feri de microplastic
Deși este practic imposibil să eviți complet expunerea la microplastice în lumea modernă, există numeroase măsuri practice pe care le poți lua pentru a reduce semnificativ contactul cu aceste particule:
1. Optează pentru apă filtrată acasă în loc de apă îmbuteliată în plastic - filtrele de calitate pot elimina o parte din microplasticele din apă, iar evitarea sticlelor de plastic reduce expunerea la particule care se pot desprinde din ambalaj
2. Alege produse alimentare proaspete și minimizează consumul de alimente ambalate în plastic, în special cele care stau mult timp în contact cu plasticul.
3. Când este posibil, cumpără alimente în vrac folosind propriile containere reutilizabile din sticlă sau inox.
4. Redu consumul de sare de mare și înlocuiește-o cu sare de Himalaya, care conține niveluri mai scăzute de microplastice.
5. Înlocuiește ustensilele de plastic cu alternative din sticlă, inox, ceramică sau lemn.
6. Nu încălzi niciodată mâncare în recipiente de plastic în cuptorul cu microunde, deoarece căldura accelerează eliberarea de microplastice în alimente.
7. Evită foliile de plastic pentru învelirea alimentelor și folosește în schimb recipiente închise.
8. Folosește plăci de tăiat din lemn sau bambus în loc de cele din plastic.
9. Folosește haine din fibre naturale (bumbac organic, lână, in, mătase) care nu eliberează microfibre de plastic în timpul spălării
10. Pentru hainele sintetice pe care le ai deja, folosește saci speciali de spălat care captează microfibrele înainte să ajungă în apele uzate.
11. Spală hainele mai rar și la temperaturi mai scăzute pentru a reduce desprinderea de microfibre.
12. Evită produsele textile "fleece" care eliberează cantități deosebit de mari de microfibre.
În general, este important să reduci dependența de plastic de unică folosință - folosește pungi reutilizabile pentru cumpărături, sticle reutilizabile pentru băuturi, paie din hârtie, recipiente reutilizabile pentru transport alimente. De asemenea, ventilează regulat locuința pentru a reduce concentrația de microplastice din aerul interior, care poate fi surprinzător de ridicată din cauza mobilierului, covoarelelor și textilelor sintetice și aspiră frecvent folosind aspiratoare cu filtre HEPA care captează particule fine, inclusiv microplastice.
Deși aceste schimbări pot părea copleșitoare la început, implementarea lor treptată, câteva la un moment dat, poate reduce semnificativ expunerea la microplastice, contribuind în același timp la reducerea poluării cu plastic la nivel global.
Cele mai periculoase obiceiuri care te expun particulelor de microplastic
Un prim pas esențial pentru a reduce cantitatea de plastic din mediul înconjurător este ca firmele să renunțe la utilizarea microplasticelor adăugate inutil în produse.
Totodată, este necesară reproiectarea produselor astfel încât acestea să conțină mai puțin plastic, să elibereze mai puține fibre și să nu ajungă în mediul înconjurător la finalul ciclului de viață.
Îmbunătățirea sistemelor de colectare și reciclare a deșeurilor ar contribui, de asemenea, la împiedicarea pătrunderii plasticului în mediu, unde acesta se fragmentează în microplastice.
La nivel individual, este important să reducem obiceiurile care ne expun particulelor de microplastic, cele mai nocive astfel de obiceiuri fiind cele menționate mai sus, precum: încălzirea alimentelor în recipiente de plastic la microunde, consumul regulat de apă îmbuteliată în plastic, spălarea frecventă a hainelor sintetice, utilizarea zilnică a produselor cosmetice cu microsfere și consumul frecvent de alimente ambalate în plastic.
De asemenea, este important să reduci și fumatul. Filtrele de țigări sunt fabricate din acetat de celuloză, un tip de plastic, iar fumătorii inhalează direct microfibre de plastic, pe lângă toate celelalte substanțe toxice.
Renunțarea sau reducerea acestor obiceiuri reprezintă cele mai eficiente metode pentru a-ți proteja sănătatea de expunerea la microplastice.
Așadar, microplasticele reprezintă o provocare globală cu efecte complexe asupra mediului și sănătății. Deși nu putem controla complet expunerea, putem reduce riscurile prin alegeri informate și prin limitarea utilizării excesive a plasticului în viața de zi cu zi.
Surse foto: Pexels.com
Surse articol: Unep.org
Urmareste-ne pe Google News
