Românii așteaptă cu nerăbdare ziua de 14 mai când, potrivit decretului prezidențial, starea de urgență se va termina. Cu toate acestea, nu este sigur dacă aceasta se va prelungi sau nu. Dar dacă starea de urgență se va ridica, se va păstra totuși o stare de alertă, dar cu mult mai puține restricții decât cea actuală, au declarat surse guvernamentale pentru Libertatea.
În cadrul unei conferințe de presă de marți seară, 28 aprilie, președintele României, Klaus Iohannis, le-a transmis românilor ce se va întâmpla după terminarea stării de urgență.
Sursă foto: Imgur
"Decizia dacă vom prelungi starea de urgență sau dacă vom găsi o formă alternativă, starea de alertă, o vom lua probabil în cursul săptămânii viitoare, când vom avea noi date despre epidemie", a declarat acesta.
Totodată, Klaus Iohannis a menționat faptul că, în aceste momente, se lucrează la o legislație aferentă în cazul în care starea de urgență nu va fi prelungită. Acesta le-a explicat românilor importanța relaxării restricțiilor în mod treptat.
"Relaxarea se face în pași și nu dintr-o dată. Fiecare măsură trebuie analizată în funcție de rezultate. Dacă vom avea un număr foarte mare de infecții, atunci va trebui reevaluată măsura care a dus la acele creșteri. În practică, de asta relaxăm în pași, ca atunci când măsura se dovedește a fi fost proastă, să o putem lua înapoi", a mai spus Klaus Iohannis.
În cazul în care guvernul va institui stare de alertă în România, aceasta le va permite autorităților să mențină câteva restricții foarte importante pentru siguranța cetățenilor, precum distanţarea socială sau obligativitatea purtării măştii de protecţie în spații închise.
Ce implică starea de urgență
Starea de urgență se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgentă.
Conform OUG nr. 21/2004, pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia.
De asemenea, ea nu trebuie aprobată de Parlament. Se aprobă prin hotărâre, de către CNSSU, cu avizul premierului.
Cum i-a "ajutat" pe nemți relaxarea restricțiilor
Germania a hotărât că este cazul să relaxeze restricțiile impuse, însă s-a dovedit a fi o idee extrem de proastă. Potrivit cifrelor publicate de Institutul Robert Koch, rata de infectare cu coronavirus a crescut din nou la 1,0, asta după ce se înregistrase o scădere de 0,7 în luna aprilie, potrivit euronews.com.
Potrivit lui Lothar Wieler, preşedintele Institutului de boli infecţioase Robert Koch (RKI), acest lucru înseamnă că o persoană contaminată cu noul coronavirus contaminează o altă persoană.
"Această cifră trebuie să rămână mai mică de 1", a subliniat Lothar Wieler într-o conferinţăde presă și i-a îndemnat pe oameni să rămână în continuarea acasă.
"În contextul unei relaxări (a izolării), să ne asigurăm că putem menţine succesul pe care l-am obţinut cu toţii împreună. Noi nu vrem ca numărul cazurilor să crească din nou. Să rămânem cât mai mult posibil acasă, să ne limităm contactele", a mai spus Lothar Wieler.
Germania a înregistrat 163 de noi decese din cauza coronavirusului şi alte 1.444 de contaminări, iar bilanţul total a crescut la 5.913 de morţi şi 156.337 de cazuri.
Urmareste-ne pe Google News
