Săptămâna Albă precede Postul Paștelui și reprezintă ultima săptămână când se mai mănâncă lapte, ouă și pește înainte de Postul cel Mare. Săptămâna Albă se încheie cu o sărbătoare, Lăsata Secului de Brânză, ziua în care credincioșii se adună și se veselesc, pentru a se pregăti pentru perioada grea de pocăință care îi așteaptă, odată cu Postul Paștelui. Lăsata Secului la brânză cade în 2020 pe 1 martie, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai.
Ce este Duminica Izgonirii lui Adam din Rai?
Se spune că Raiul a fost odată casa omului și a lui Dumnezeu. În împărăția cerească, omul trăia în comuniune cu Dumnezeu și avea o viață fericită și tihnită. Însă atunci când Adam și Eva au gustat din pomul binelui și al răului, ei au fost izgoniți din împărăția lui Dumnezeu și exilați să-și continue existența pe pământ.
Duminica Izgonirii lui Adam din Rai este unul dintre cele mai tragice momente din istoria omenirii, pentru că această zi reprezintă ziua despărțirii Omului de Creatorul său, ziua în care începe lupta omului cu sine însuși pentru a obține iertarea pentru păcatul săvârșit. Și pentru că lăcomia este cea care l-a scos pe Adam din Rai, nu este întâmplător că după această zi începe Postul Paștelui.
Postul Paștelui reprezintă încercarea omului de a-și redobândi locul în Rai, prin supunere, pocăință și înfrânarea poftelor.
Din punct de vedere spiritual, Duminica Izgonirii lui Adam din Rai este cunoscută și ca Duminica Iertării, fiind ziua în care toți credincioșii trebuie să-și ceară iertare unii de la alţii pentru a obține iertarea de la Tatăl Ceresc.
Ce tradiții sunt de Lăsata Secului la brânză?
Lăsata Secului era prilej de sărbătoare pentru oamenii de la sat, acesta fiind modul lor de a se pregăti pentru perioada dificilă din Postul Paștelui. În 2020, puține obiceiuri și tradiții străvechi se mai păstrează, însă este bine să le cunoaștem, pentru că ține de identitatea noastră națională. Așadar, iată câteva dintre obiceiurile vechi!
Focuri aprinse în sat
În noaptea spre Duminica de Lăsata Secului la brânză, tinerii petrec cu muzică și joc, la lumina focurilor făcute în mai multe locuri prin sat. La revărsatul zorilor, ei își iau rămas-bun, cerându-și iertare unii altora și rugându-se să treacă Postul cel Mare cu bine.
Mese îmbelșugate cu lactate și ouă
În duminica de Lăsata Secului la brânză, credincioșii se adună laolaltă și au parte de mese îmbelșugate cu lapte și ouă. De la masă nu trebuie să lipsească bulzul, făcut din mămăligă și brânză grasă.
Obiceiul „baterea halviței”
Halvița este un amestec de miez de nucă, făină și zahăr sau miere. Aceasta se agață de o ață în tavan și copiii trebuie s-o apuce cu gura. Jocul este însoțit de chiote, râsete și chef mare, iar după ce se isprăvește jocul, se fac noduri pentru fiecare copil și se dă foc aței cu lumânarea. Ultimul nod înaintea căruia se stinge are cel mai puțin noroc în anul acela. Sunt mai multe obiceiuri cu baterea halviței, în unele locuri prinzându-se și câte un ban de aceasta. Cine reușește să prindă alvița primește și banul!
Obiceiul „Ziua cucilor”
Ziua cucilor este o tradiție populară de Lăsata Secului la brânză care se mai păstrează și astăzi prin unele zone ale țării (de exemplu, în comuna Brănești, județul Ilfov). Acest obicei presupune mascarea tinerilor în costume frumoase și colorate, cu clopot și brâu roșu. Cucii aleargă prin sat după săteni și cei care sunt prinși nu scapă fără să dea bani, băutură sau altceva cucilor. Cucii lovesc sătenii cu palma pe umăr pentru alungarea răului şi pentru a avea parte de sănătate.
Vrăji și farmece de dragoste
Sim. Fl. Marian spune în „Sărbătorile la români” că în unele părți ale țării, în Duminica Albă, se făceau vrăji și farmece de dragoste. Fetele care doreau să-și vadă ursitul se duceau cu lumânări aprinse la o apă curgătoare și aruncau usturoi și boabe în apă ca să vadă chipul viitorului soț. Tot atunci, văjitoarele își taie nuielele de alun cu care fac farmece de dragoste celor îndrăgostiți.
Urmareste-ne pe Google News
