O doamnă în vârstă s-a mutat cu singurul ei fiu și cu familia lui la ferma acestuia, după ce soțul ei a murit. Nici nu a ajuns bine, că fiul ei a făcut un gest tulburător, dureros și neașteptat: a pus-o să locuiască în hambar, în loc să o țină, cum era firesc, în casă cu el și ai lui.
Delia Norton și-a imaginat întotdeauna că își va trăi ultimele zile în propria casă alături de iubitul ei soț, John, dar nu a fost să fie așa. Din păcate, bătrânețea i-a adus câteva surprize neplăcute. Nu numai că trupul ei suplu și energic de altădată a trădat-o, dar soțul ei a murit brusc din cauza unui atac de cord, lăsând-o să înfrunte viitorul singură. Ei bine, nu chiar singură pentru că Delia și John aveau un fiu, pe Steven, care era căsătorit și avea un băiețel de șase ani.
Sursa foto: Pexels
După înmormântarea lui John, Steven s-a așezat lângă Delia și a întrebat-o ce vrea să facă.
„Nu știu, te rog Steve, nu pot să gândesc acum.”, a răspuns Delia clătinând din cap.
„Mamă, ai decizii de luat. Vrei să vinzi casa? Să te muți într-un azil de bătrâni?", a întrebat bărbatul cu fermitate în glas.
„Nu mi-am dorit asta niciodată! Să mor înconjurată de străini? Nu!”, a spus bătrâna clătinând din cap, în timp ce lacrimile îi curgeau pe obraji.
Bătrânii noștri merită respect și dragoste
„Ai putea să te muți la noi pentru o vreme. Te liniștești înainte de a lua o decizie. Ce părere ai?”, a spus el fără tragere de inimă.
„Oh Steve, mi-ar plăcea mult! Aș fi aproape de micuțul Jack!”, a tresărit femeia zâmbind pentru prima dată de la moartea lui John.
Steve a rezervat un bilet spre Iowa pentru mama lui, apoi și-a sunat soția să îi spună că o va aduce acasă. Răspunsul nu a fost pozitiv. Dimpotrivă.
„O aduci aici? Ești nebun? Tu lucrezi la fermă toată ziua! Cine ar trebui să aibă grijă de ea? Eu? Nu îi schimb scutecele, Steve!”, a țipat Sheila.
„Calmează-te, Sheila. E doar pentru puțin timp...”, a încercat soțul ei să o liniștească.
„Nu o vreau în casă, mirosul acela de bătrână... Mai bine ai pune-o în camera improvizată din hambar”, a sugerat Sheila.
„Dar... Dar acolo doarme angajatul nostru! Nu o pot pune pe mama acolo! Vorbim când ajung acasă.”, a răbufnit el.
Sursa foto: Pexels
Delia, care nu știa nimic despre toate acestea, era încântată să plece acasă cu fiul ei. Ea nu a avut niciodată o relație caldă cu Sheila, dar o respecta ca pe mama nepotului și ca pe soția fiului ei - și pur și simplu îl adora pe micuțul Jack! Femeia a observat însă că Steve a condus extrem de tăcut de la aeroport spre fermă.
„Totul este bine la fermă, Steve? Ultimele zile au fost toate despre mine. Nu am întrebat nimic despre tine și știu că și tu ești îndurerat pentru din cauza pierderii tatălui tău.”, a rostit bătrâna, vădit îngrijorată și confuză.
„Sunt bine, mamă. Jack este acum la școală și se descurcă atât de bine. E un geniu!”
„Exact ca tine! Oh, uite! Iată-l!”, a exclamat ea la vederea nepotului, în timp ce se apropiau de fermă.
Delia a coborât din mașină și a fost întâmpinată de un copil de șase ani, cu ochi verzi strălucitori și cu pistrui pe nas.
„Bunico, ești aici!” a strigat Jack.
Delia și-a cuprins nepotul în brațe și și-a simțit lacrimile curgând din nou. Cât de mult i-ar fi plăcut lui John să-l vadă pe Jack așa! În ultimii doi ani, Steve îl vizitase rar și niciodată cu familia lui, lucru care îl îndurerase pe bietul bătrân.
Apoi Sheila și-a făcut apariția și a sărutat-o pe soacră pe obraz, dar bucuria revederii nu i se citea în ochi.
„Delia, îmi pare atât de rău pentru John... Intră.”, a invitat-o înăuntru.
Aceasta și-a urmat nora în casă, în timp ce Steve scotea bagajele din portbagaj. S-au așezat la cină, dar atât Sheila, cât și soțul păreau încordați, așa că bătrâna a stat de vorbă cu nepotul ei.
„Ți-am adus un cadou, Jack, este în valiză!”, a spus bunica încântată.
Apoi s-a întors imediat spre Steve ca să o îndrume spre bagaje.
„Unde este valiza mea, Steve? În dormitorul de oaspeți?”, a întrebat ea fără să bănuiască răspunsul pe care urma să îl primească.
Steve s-a înroșit și nu știa ce să spună.
„Hm... Nu, mamă. Ne-am gândit că ai prefera puțină intimitate, așa că te-am cazat în hambar. Acolo avem o cameră și o baie... Te vei simți bine, este confortabil!”, a încercat el să se scuze.
„În hambar? Dorm în hambar?”, a întrebat bunica îngrozită.
Fiul ei și-a întors privirea rușinat, dar Sheila s-a repezit imediat:
„Da, în hambar! Îți amintești ce s-a întâmplat ultima dată când ai fost aici acum doi ani? Ai tot răsturnat lucrurile și ai stricat canapeaua! Cred că hambarul este locul perfect pentru tine!"
„Steve, te rog să mă duci în camera mea, trebuie să mă întind.”, s-a ridicat ea de la masă și tremura din cauza șocului.
Steve era vizibil rușinat în timp ce își conducea mama spre hambar.
„Poftim! Te vei simți confortabil aici!”, a spus cu o bucurie falsă.
Delia stătea pe patul îngust și lacrimile îi curgeau pe față. În asta se transformase viața ei?
„Oh, John. Tu ai fost norocosul dintre noi doi, plecând... Asta ți-ar fi frânt inima!”, a rostit ea, cu gândul la soțul ei decedat.
Sursa foto: Pexels
Afară, Steve s-a întors repede și a încuiat ușa în urma lui. Când muncitorii foloseau camera, o lăsa descuiată, dar a simțit că mama lui nu se va simți în siguranță având o ușă care nu se încuia din interior. Nu i-a trecut prin cap să o anunțe și pe ea, însă, că o încuie acolo...
Când Delia s-a trezit a doua zi dimineață, s-a îmbrăcat și s-a îndreptat spre ușă, doar pentru a descoperi că era încuiată! Nu era nicio încuietoare pe interior, nicio cale de a ieși. S-a așezat pe pat și a izbucnit în plâns. Era prizonieră!
Între timp, Steve se trezise după o noapte nedormită și se îndrepta spre hambar pentru a-i deschide ușa mamei sale, când l-a văzut pe Jack jucându-se cu niște bucăți de lemn. Ca întotdeauna, vederea fiului său i-a ridicat moralul.
„Hei, prietene! Ce faci?”, l-a întrebat.
„Hei tata! Fac un hambar pentru tine și mama în care să locuiți când eu voi fi mare și voi veți fi bătrâni ca bunica!”, a răspuns copilul zâmbind.
Steve a fost uluit. Brusc, și-a dat seama ce grozăvie îi făceau ei femeii în vârstă. A alergat la hambar și a descuiat imediat ușa.
„Mamă! Mamă, iartă-mă, iartă-mă! N-ar fi trebuit niciodată să te bag aici, n-ar fi trebuit să te închid niciodată!”, a implorat-o plângând.
A luat-o pe Delia de mână și a condus-o înapoi în casă.
„Sheila, mama se mută în dormitorul de oaspeți și dacă ai o problemă cu asta, poți să-ți faci bagajele!”, i-a spus soției.
Ce putem învăța din această poveste?
Fiecare copil urmează exemplele părinților, chiar dacă ele sunt bune sau rele, mai ales că procesul de educație începe chiar din familie. Steve nu și-a dat seama că fiul său va considera normală lipsa de respect pe care el și soția au manifestat-o față de bătrână.
Oamenii în vârstă din viața noastră merită respect și iubire. Delia îl crescuse pe Steve cu dragoste și grijă, așa că și ea merita același lucru în ultimii ei ani de viață.
Citește și: Mi-am surprins părinții insultându-mi îngrozitor copiii și i-am dat afară din casă, fără să stau pe gânduri
Sursă articol: Amo Mama
Sursa foto principală: Pexels
Urmareste-ne pe Google News
