Brad este mezinul familiei și a fost aproape toată viața nefericit, mai ales după ce mama lui a murit și tatăl a început să îl controleze. Anthony era un om dur și voia ca fiul lui cel mic să calce pe urmele fratelui mai mare pe nume James, care era boxer. Dar Brad își dorea altceva, pentru că era complet diferit de rudele sale. Voia să fie asistent medical, fiind condus prin viață de o empatie puternică. A ajuns să își disprețuiască tatăl care îl obliga să facă tot timpul ce făcea James și de multe ori îl umilea.
„Asistent medical?! Vrei să-ți petreci viața în preajma celor bolnavi și pe jumătate morți care zac pe paturile de spital? Nu! Asta nu se va întâmpla!”, a strigat Anthony când a auzit că fiul cel mic este pasionat de medicină.
„Tată, vreau... Este visul meu să ajut oamenii. Îmi place medicina.”, l-a implorat Brad.
„Ești prea tânăr ca să știi ce e mai bine pentru tine, băiete! Ai uitat cum te-am crescut pe tine și pe fratele tău? Am sacrificat totul pentru voi doi, iar acum că sunteți mari, vreți să vă întoarceți împotriva mea?”, a continuat bărbatul nervos.
Apoi tânărul nu a mai putut spune niciun cuvânt. Această situație se repeta la nesfârșit în familia lor. Anthony a fost așa întotdeauna. I-a plăcut să își controleze băieții și pentru asta folosea șantajul emoțional.
„Omule, ține capul sus și nu mai plânge ca un bebeluș din cauza laptelui vărsat! Bărbații nu plâng niciodată! Plânsul e doar pentru cei slabi! Nu te-am crescut ca să fii laș!”, a țipat din nou tatăl.
Și așa îl batjocorea la nesfârșit, de fiecare dată când se simțea deprimat sau supărat. Nu-i dădea voie să plângă sau să își exprime orice altă emoție. Brad se simțea cenzurat în prezența părintelui său și nu putea discuta despre asta decât cu o singură persoană. Bunica lui Poppy îl asculta de fiecare dată.
Citește și: De ce bunica maternă este cea mai importantă ființă din viața copilului
„Lasă-mă să ghicesc, te-a supărat din nou tatăl tău!”, a spus ea când a observat chipul palid al băiatului.
Brad începuse să-i facă vizite frecvente lui Poppy după ce restul familiei a exclus-o din cauza problemelor de sănătate pe care le avea. A fost diagnosticată cu o afecțiune cardiacă progresivă și era nevoită să stea numai în pat. Brad era singurul care mai avea grijă de ea pentru că o iubea. A fost întotdeauna bună cu el și i-a susținut visele.
„Tata a decis pentru mine, bunico. O să fiu boxer. E în regulă, cred că pot face asta pentru el. Este, până la urmă, tatăl meu... Oricum, mă simt obligat să-l ascult după tot ce a făcut pentru mine și pentru James.”, a zis el resemnat.
„Oh, dragă! Ce naiv ești... Tatăl tău este fiul meu și îl cunosc atât pe dinăuntru, cât și pe dinafară! Nu poate să pretindă în fața mea că este un tată iubitor!”, a continuat ea.
„Dar bunico...”, a încercat Brad să spună ceva.
„Știi de ce nu vine nimeni să mă vadă? Toți mă disprețuiesc. Tatăl tău, fratele tău mai mare și familia lui pur și simplu nu mă vor prin preajmă. De aceea au încetat să mă viziteze.”, i-a explicat bătrâna.
„Nu, bunico. Sunt doar...”
„Ocupați? (a râs femeia) Știi de ce nu pot fi supărată pe tine, deși mă enervez că ești păcălit de tatăl tău cu bună știință? Ești ca mama ta. Ea a fost o persoană foarte bună. O preferam pe ea în locul tatălui tău. Dar, din păcate, Dumnezeu a luat-o de lângă noi mult prea devreme. O să le pară rău tuturor într-o zi. Îți promit asta. Și te voi ajuta să devii asistent medical. Vei fi cel mai bun asistent din zonă. Îți promit, dragule!”
„Nu știu, bunico. Deocamdată, odihnește-te. O să-ți aduc medicamentele....”
Deși era la vârsta la care trebuia să se gândească doar la visele lui mărețe, Brad purta pe umeri povara problemelor bunicii sale. Și nu era deloc deranjat că o îngrijea. Ba chiar și-ar fi dorit să îi fie mereu alături, dar programul încărcat nu îi permitea. Lipsea de lângă ea în timpul antrenamentului de box, la care Anthony îl obligase să meargă.
Totuși, angajase o asistentă care să stea permanent alături de Poppy. Pentru asta, lucra part-time la un restaurant, fiindcă era singurul mod în care își permitea să plătească salariul femeii respective. Tatăl său nu a fost de acord, dar i-a permis să lucreze după ce i-a promis că va da totul pentru a câștiga următorul turneu de box.
În câteva luni, starea bătrânei s-a înrăutățit și a început să se gândească la sfârșitul iminent. Pentru a se asigura că lasă totul în ordine, și-a chemat toată familia în vizită, dar și pe avocatul ei.
„Copiii și nepoții mei dragi, mă tem că Dumnezeu mă va chema la El în curând și am vrut ca asta să se întâmple chiar în fața ochilor mei. Avocatul meu, domnul Peterson, vă va citi acum testamentul pe care l-am făcut...”, i-a anunțat ea.
Dintr-o dată, toți au devenit curioși, fiindcă se așteptau să-și primească partea.
„Doamna Poppy D'souza dorește să-și lase reședința celui mai mic nepot al ei, Brad, precum și toate economiile în valoare de 20.000 de dolari. Asta este tot.”, au fost cuvintele avocatului.
„Lui Brad? Sunt fiul tău! Cum ai putut să-i lași totul când știi că eu sunt aici? Ești nebună?”, a strigat Anthony la mama lui.
Toată familia a fost șocată de reacția bărbatului, dar mai ales de replica bătrânei.
„De ce nu pot? Brad merită asta, în timp ce tu și familia fiului tău mai mare nu! Uiți că m-ați alungat cu toții când m-am îmbolnăvit?”, a zis Poppy.
„Pentru că îi otrăveai mintea lui Brad! Îl întorceai împotriva mea! Tu i-ai băgat în cap că trebuie să facă acel curs de asistenți!”
„Scuză-mă? Nu ai fost niciodată un tată adevărat pentru Brad. Te uiți la copiii tăi ca la investițiile bancare în care bagi bani și te aștepți la un profit. Ei sperau ca tu să-i iubești și să-i îngrijești. Chiar ai făcut asta? Nu! Nu ai făcut-o. Fiul tău se simte sufocat în prezența ta, nici nu se poate exprima. Așa ar trebui să fie un tată?”
În schimbul acid de replici a intervenit și James, nepotul cel mare al femeii. Și el s-a arătat dezamăgit că nu a primit nimic de la ea.
„Dar buni, am trei copii și suntem cu toții înghesuiți într-o casă mică. Ai putea fi puțin mai grijulie și...”
„Oh! Cât de nerușinat poți deveni? Încă te gândești la tine?! Dar Brad? Dar visele lui? Va deveni asistent așa cum și-a dorit! Va face tot ce dorește și dacă va avea nevoie de ajutor, eu îi voi da acel ajutor!”
„Bunico... Nu trebuia…”, a zis Brad cu ochii înlăcrimați.
„Ba da, trebuia, Brad. Mama ta mi-a cerut să am grijă de tine. Nu am putut din cauza problemelor mele de sănătate, dar acum a venit momentul să o fac. Trebuie să-ți creezi o viață departe de familia toxică în care ai crescut, iar eu te voi ajuta. Îți amintești ce promisiune ți-am făcut în ziua aceea? Am promis că te voi ajuta!”
Poppy a murit la câteva luni de la această întâlnire, iar Brad a vărsat lacrimi amare la căpătâiul ei. Atunci i-a așezat flori pe mormânt și a promis că nu o va dezamăgi. Chiar s-a ținut de cuvânt, pentru că a devenit între timp un asistent medical de succes. A făcut-o mândră pe bunica lui care îl veghează acum din ceruri. Dacă ar putea să-i transmită gândurile ei, ar suna cam așa:
„Îți amintești că ți-am spus că vei fi cel mai bun asistent? Ai reușit, Brad, și sunt mândră de tine!”
Învățăturile pe care le putem extrage din această poveste
Un tată nu trebuie să fie niciodată atât de dur cu fiii săi și nici să le interzică să se exprime. În primul rând, trebuie să le fie prieten și să îi susțină în tot ceea ce își propun. Iar despre tânărul protagonist al povești putem spune că ne-a dat o lecție foarte importantă: „Să nu renunți niciodată la visele tale!”
Citește și: Și-a modificat testamentul pentru ca niciun membru al familiei să nu-i moștenească averea
Urmareste-ne pe Google News
