Aclorhidrie sau absența acidului gastric: ce este și cum o tratezi
Cuprins
- Ce este aclorhidria
- Cauzele aclorhidriei
- Simptomele aclorhidriei
- Diagnosticul aclorhidriei
- Tratamentul aclorhidriei
Aclorhidria este o afecțiune digestivă caracterizată prin absența totală a acidului gastric din stomac. Acidul clorhidric joacă un rol esențial în digestie, absorbția nutrienților și protecția împotriva agenților patogeni. Atunci când acesta lipsește, întregul sistem digestiv este afectat, iar consecințele pot fi grave. Vom analiza în acest articol care sunt cauzele, simptomele și tratamentul aclorhidriei.
Ce este aclorhidria
Aclorhidria reprezintă absența totală a acidului clorhidric (HCl) în stomac. Este o formă severă de hipoclorhidrie, adică un nivel redus de acid gastric.
Lipsa acidului gastric afectează digestia, deoarece proteinele nu mai sunt descompuse corect, iar organismul devine mai vulnerabil la infecții gastrointestinale. Acidul clorhidric are rolul de a digera alimentele, de a activa enzimele necesare absorbției nutrienților și de a distruge bacteriile, virusurile și paraziții ingerati.
Netratate, atât aclorhidria, cât și hipoclorhidria pot duce la complicații grave.
Cauzele aclorhidriei
Aclorhidria poate afecta persoane de orice vârstă, însă este mai frecventă la vârstnici. Principalele cauze sunt:
Gastrita atrofică autoimună. Această afecțiune apare când sistemul imunitar al organismului atacă din greșeală propriile celule din stomac, acelea care produc acidul clorhidric. Pe măsură ce acest atac continuă pe termen mai lung, tot mai multe celule producătoare de acid sunt deteriorate și înlocuite cu țesut cicatricial care nu mai poate produce acid.
În general, această formă de gastrită este mai frecventă la persoanele care au și alte boli autoimune, cum ar fi probleme de tiroidă sau diabet de tip 1, sugerând o predispoziție genetică a sistemului imunitar de a reacționa greșit.
Infecția cu bacteria Helicobacter pylori pe termen lung reprezintă o altă cauză importantă. Această bacterie se instalează în mucoasa stomacului și, deși inițial poate provoca chiar producție crescută de acid, prezența ei prelungită duce la inflamație cronică care deteriorează treptat celulele producătoare de acid.
Bacteria Helicobacter pylori modifică mediul din stomac prin substanțe pe care le produce, iar organismul luptă constant împotriva ei prin inflamație, ceea ce pe termen lung dăunează țesutului gastric. Totuși, dacă bacteria este descoperită și tratată din timp cu antibiotice, acest proces de deteriorare poate fi oprit înainte să devină ireversibil.
Utilizarea prelungită a anumitor medicamente, în special a celor pentru arsuri la stomac și reflux gastroesofagian, poate reduce drastic producția de acid. Medicamentele numite inhibitori ai pompei de protoni (precum omeprazolul, pantoprazolul sau esomeprazolul) funcționează blocând direct mecanismul prin care celulele stomacului produc acid. Acestea sunt extrem de eficiente și utile pe termen scurt, dar când sunt luate luni sau ani la rând, mai ales în doze mari, pot suprima atât de mult producția de acid încât să ducă la aclorhidrie.
De obicei, această formă de aclorhidrie este reversibilă după oprirea medicamentelor, dar consecințele unei perioade lungi de lipsă a acidului pot persista.
Operațiile la stomac pot elimina fizic zonele care produc acid. Dacă o persoană suferă o operație în care o parte sau tot stomacul este îndepărtat (de exemplu cancer, ulcer sever sau anumite operații pentru scăderea în greutate), capacitatea de a produce acid este evident redusă sau eliminată complet. În cazul operațiilor bariatrice pentru obezitate, stomacul este făcut foarte mic, ceea ce înseamnă automat mult mai puțin acid produs.
Îmbătrânirea naturală aduce modificări în întregul organism, inclusiv în stomac. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, în special după 60 de ani, mucoasa stomacului devine mai subțire și mai puțin eficientă, iar celulele care produc acid încep să funcționeze mai prost sau să dispară treptat.
Acest proces natural, numit uneori "gastrita îmbătrânirii", afectează aproximativ jumătate dintre persoanele în vârstă în grade diferite. Nu înseamnă că toate persoanele vârstnice vor dezvolta aclorhidrie completă, dar producția de acid scade în mod natural cu vârsta.
Anumite probleme hormonale pot afecta indirect producția de acid. De exemplu, când glanda tiroidă funcționează prea încet (hipotiroidism ), întregul metabolism al corpului încetinește, inclusiv funcțiile stomacului.
De asemenea, diabetul de lungă durată poate deteriora nervii care controlează activitatea stomacului, afectând astfel și producția de acid.
Așadar, principalii factori de risc pentru aclorhidrie sunt:
1. Vârsta înaintată (după vârsta de 60 de ani, prevalența hipoclorhidriei și aclorhidriei crește exponențial, afectând aproximativ 30-50% dintre persoanele peste 65 de ani).
2. Istoricul familial și predispoziția genetică. Persoanele cu rude de gradul întâi diagnosticate cu gastrita atrofică autoimună, anemia pernicioasă sau alte afecțiuni autoimune (tiroidită autoimună, diabet zaharat tip 1, vitiligo, boala Addison) prezintă un risc semnificativ crescut.
3. Prezența altor boli autoimune crește substanțial riscul de a dezvolta gastrita atrofică autoimună și implicit aclorhidrie
4. Deficiențele nutriționale preexistente (Deficiența de zinc, vitamina B12)
5. Stilul de viață și factorii de mediu (Fumatul cronic , consumul excesiv de alcool, stresul cronic și prelungit, dieta săracă în antioxidanți și în nutrienți esențiali pentru sănătatea mucoasei (vitamina C, vitamina E, carotenoizi)
6. Expunerea ocupațională la anumite substanțe chimice sau metale grele
Simptomele aclorhidriei
Aclorhidria poate provoca o serie de simptome legate în principal de dificultatea organismului de a absorbi nutrienți esențiali. Fără acid gastric, absorbția fierului scade, ceea ce crește riscul de anemie feriprivă. Și alte vitamine și minerale – precum calciul, acidul folic, vitaminele C și D – depind de un nivel adecvat de acid în stomac, astfel că pot apărea diverse deficiențe.
Pe lângă evaluarea pentru anemie, medicii pot identifica și alte simptome asociate aclorhidriei, precum:
- balonare, indigestie, greață
- reflux acid
- diaree și alte probleme digestive
- unghii fragile
- căderea părului
- prezența alimentelor nedigerate în scaun
Nivelul scăzut de acid gastric poate duce și la proliferare bacteriană excesivă în intestinul subțire și la malabsorbție, afectând capacitatea organismului de a extrage nutrienți.
Deficiențele nutriționale rezultate pot provoca simptome neurologice, precum:
- slăbiciune la nivelul brațelor și picioarelor
- furnicături sau amorțeală la degete
- pierderi de memorie
- tulburări de vedere
- halucinații
Diagnosticul aclorhidriei
Pentru a diagnostica aclorhidria, medicul va evalua simptomele și va solicita anumite teste de laborator.
În primul rând, medicul va observa simptomele pacientului - senzație de balonare după mese, dificultăți de digestie, deficiențe nutriționale inexplicabile sau semne de anemie.
Apoi, va recomanda analize de sânge. Acestea sunt necesare pentru a identifica niveluri scăzute de vitamina B12, fier sau alte deficiențe nutriționale, prezența anticorpilor împotriva celulelor din stomac care produc acidul clorhidric sau niveluri crescute de gastrină (un hormon care stimulează producția de acid).
De asemenea, se va testa aciditatea din stomac prin măsurarea pH-ului (valorile de peste 5-7 indică hipoclorhidrie sau aclorhidrie).
Endoscopia digestivă superioară permite medicului să vizualizeze direct mucoasa gastrică și să identifice semne de atrofie, inflamație sau alte modificări, precum și să recolteze biopsii pentru examinare microscopică.
Nu în ultimul rând, testarea pentru infecția cu Helicobacter pylori este esențială pentru stabilirea cauzei aclorhidriei și pentru planificarea tratamentului adecvat.
Tratamentul aclorhidriei
Tratamentul aclorhidriei este stabilit în funcție de cauza care a declanșat-o. Dacă este vorba despre o infecție, precum H. pylori, se pot recomanda antibiotice pentru eliminarea acesteia. În situațiile în care aclorhidria este legată de utilizarea inhibitorilor pompei de protoni, medicul poate ajusta sau înlocui tratamentul pentru a preveni agravarea problemei. Iar dacă o altă afecțiune medicală stă la baza reducerii acidului gastric, aceasta va fi gestionată împreună cu medicul, pentru a controla atât cauza, cât și simptomele.
În concluzie, deși aclorhidria poate părea o problemă digestivă simplă, implicațiile sale asupra sănătății generale sunt semnificative. Identificarea precoce a simptomelor este esențială pentru prevenirea complicațiilor și menținerea unei digestii eficiente. Cu tratamentul potrivit și o abordare personalizată, majoritatea pacienților pot gestiona cu succes această afecțiune și își pot îmbunătăți calitatea vieții.
Surse foto: Vecteezy.com
Surse articol: Healthline.com
Urmareste-ne pe Google News
