Ce este picloram și care este legătura cu cancerul de colon

Ce este picloram și care este legătura cu cancerul de colon
Redactor Andreea Baluteanu
Joi, 19.11.2026

Cuprins

Dacă, slavă științei și dezvoltării medicinei, cazurile de cancer tind să scadă la nivel global, nu același lucru poate fi spus despre cancerul de colon, cotat de Organizația Mondială a Sănătății drept a doua formă de cancer ca mortalitate în lume, după cancerul la plămâni. Mai mult decât atât, dacă în mod tradițional cancerul de colon afecta persoanele cu vârsta de peste 50 de ani, ultimii ani au adus o resurgență a acestei boli la populația mai tânără, între 30 și 50 de ani.

Cum? De ce? E evident că această teribilă boală are manifestări și simptomatologie patofiziologică distinctă, dar ce anume o diferențiază? Cercetătorii europeni, mai precis, spanioli, au întreprins un studiu care caută să facă lumină asupra acestui fenomen și care a scos în evidență câțiva factori de risc ai acestui tip de cancer. Surpriza cea mai mare? Prezența erbicidului picloram pe listă, și chiar pe o poziție fruntașă. Iar când vei vedea cât de des e utilizat, cu siguranță o să fii la fel de îngrijorat/ă ca noi.

Vedetele din România care au primit diagnosticul de cancer de colon. Unele au reușit să iasă învingătoare, dar altele au pierdut lupta

Cancerul de colon crește vertiginos la populația tânără! Studiul care poate face lumină în această realitate alarmantă

Până nu demult, cancerul colorectal (tip de cancer care include cancerul de colon și cancerul de rect) era considerat o boală asociată în special cu înaintarea în vârstă, însă statisticile ultimilor ani contrazic tot mai apăsat această percepție. La nivel global, incidența cancerului de colon și rect la persoanele sub 50 de ani crește într-un ritm îngrijorător, unele cercetări indicând o majorare anuală de aproximativ 1,4%. Și mai alarmant este că, în numeroase regiuni ale lumii, numărul cazurilor crește mai repede în rândul adulților tineri decât în cazul persoanelor în vârstă. Aproximativ unul din cinci diagnostice de cancer colorectal este stabilit înainte de 55 de ani, iar boala a devenit principala cauză de deces prin cancer la persoanele sub 50 de ani, atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților, potrivit cercetărilor.

Cum se explică această schimbare? De ce o afecțiune întâlnită predominant după vârsta de 50 de ani începe să afecteze tot mai multe persoane „în floarea vârstei”? Cercetătorii încearcă de ani buni să găsească răspunsuri, iar unul dintre studiile recente indică o direcție de investigație care merită toată atenția: expunerea la substanțele chimice din mediul înconjurător.

Cercetarea care a atras atenția comunității medicale a fost publicată pe 21 aprilie 2026, în prestigioasa revistă științifică Nature Medicine, sub titlul „Epigenetic fingerprints link early-onset colon and rectal cancer to pesticide exposure”. Studiul, realizat de o echipă internațională de cercetători cu participare spaniolă, a urmărit să identifice posibilele legături dintre cancerul colorectal cu debut precoce și așa-numitul expozom. Ce înseamnă acest termen? Totalitatea factorilor la care suntem expuși de-a lungul vieții, de la alimentație și fumat până la poluare, pesticide și alte substanțe din mediul înconjurător, care ne pot influența sănătatea.

Pentru a investiga aceste legături, oamenii de știință au analizat modificările epigenetice, mai precis, anumite tipare de „amprente” care apar pe ADN în urma expunerii la expozom. În prima etapă, oamenii de știință au comparat datele provenite de la 31 de pacienți diagnosticați cu cancer colorectal înainte de 50 de ani cu cele ale 100 de pacienți diagnosticați la 70 de ani sau mai târziu. Rezultatele au evidențiat asocieri cu factori deja cunoscuți, precum alimentația, fumatul și nivelul educațional, dar au scos la iveală și o posibilă legătură cu expunerea la picloram, un erbicid utilizat pentru combaterea anumitor plante nedorite. Pentru a verifica dacă descoperirea se menține și în alte grupuri de pacienți, cercetătorii au realizat apoi o metaanaliză care a reunit nouă cohorte independente, cu 83 de cazuri de cancer colorectal cu debut precoce și 272 de cazuri diagnosticate la vârste înaintate. Asocierea identificată inițial a fost observată și în această etapă, ceea ce a oferit cercetătorilor un motiv suplimentar să investigheze substanța.

Dar analiza nu s-a oprit aici. Într-o a treia etapă, echipa a examinat date colectate de-a lungul a 21 de ani, din 94 de comitate americane, comparând incidența cancerului colorectal la persoanele tinere cu utilizarea pesticidelor în zonele respective. Și aici a apărut o asociere statistică semnificativă între utilizarea picloramului și incidența bolii cu debut precoce, asociere care s-a menținut chiar și după ajustarea rezultatelor în funcție de alți factori socioeconomici și de folosirea altor pesticide. Cercetătorii au identificat posibile legături și cu alte substanțe, printre care nicosulfuronul, glifosatul, esfenvaleratul și atrazina, însă picloramul s-a remarcat prin consecvența rezultatelor obținute în etapele studiului. Interesant este și faptul că aceeași asociere semnificativă nu a fost observată în cazul cancerului colorectal diagnosticat după vârsta de 70 de ani.

Înseamnă asta că picloram, erbicidul aflat acum în atenția cercetătorilor, provoacă în mod direct cancer de colon la tineri? Analizăm în continuare această întrebare mai mult decât pertinentă, dar momentan hai să vedem împreună ce este acest „afurisit” picloram. 

Ce este picloramul?

Picloramul este un erbicid sistemic, utilizat pentru combaterea buruienilor cu frunze late, a arbuștilor și a plantelor lemnoase, fiind apreciat în agricultură pentru eficiența sa împotriva vegetației nedorite, cu precădere pe pășuni, în zonele forestiere, de-a lungul drumurilor și căilor ferate, dar și pe terenurile industriale. Spre deosebire de glifosat, un nume care a făcut de nenumărate ori obiectul controverselor publice, picloramul este mult mai puțin cunoscut, deși utilizarea sa are o istorie îndelungată. Substanța a fost dezvoltată în anii 1960 și a fost înregistrată pentru prima dată ca erbicid în Statele Unite ale Americii în 1964. Mai mult, picloramul s-a numărat printre erbicidele utilizate în amestecurile chimice cunoscute sub denumirea de „agenți”, pe care armata americană le-a întrebuințat în timpul Războiului din Vietnam pentru îndepărtarea vegetației forestiere. Așadar, vorbim despre o substanță cu peste șase decenii de utilizare, a cărei posibilă legătură cu sănătatea oamenilor a revenit acum în atenția cercetătorilor.

Dar cum acționează, mai exact, picloramul, și ce îl face atât de eficient împotriva plantelor? Secretul stă în capacitatea sa de a imita auxinele, hormonii vegetali care controlează creșterea și dezvoltarea țesuturilor. În condiții normale, acești hormoni sunt produși și descompuși de plante prin mecanisme bine reglate, însă picloramul perturbă acest echilibru. Substanța imită acțiunea auxinelor și inhibă enzimele responsabile de degradarea lor, ceea ce determină efecte mai persistente decât cele ale hormonilor naturali. Rezultatul? O stimulare anormală a creșterii și maturizării țesuturilor, urmată de întreruperea dezvoltării normale, deteriorarea rădăcinilor și, în cele din urmă, moartea plantei. Iar aici intervine o altă caracteristică importantă a erbicidului picloram: persistența sa în mediu. Substanța poate rămâne în sol timp de mai mulți ani, în anumite condiții, ceea ce ridică întrebări despre expunerea prelungită la reziduurile sale. Sună aproape SF, nu? 

imagine cu persoana care aplica erbicid pe o pajițte in costum de protecție

Și acum ajungem la un detaliu care i-a interesat în mod deosebit pe autorii studiului privind cancerul colorectal cu debut precoce: momentul în care picloramul a început să fie utilizat. Înregistrat în SUA în 1964 și introdus în utilizare în a doua jumătate a secolului XX, acest erbicid ar putea reprezenta, în opinia cercetătorilor, una dintre explicațiile posibile pentru diferențele observate între generații. Persoanele diagnosticate în prezent cu cancer colorectal după vârsta de 70 de ani au copilărit, în mare parte, înainte ca picloramul să fie folosit pe scară largă, în timp ce adulții care au acum sub 50 de ani s-au născut într-o perioadă în care substanța era deja utilizată. Prin urmare, aceștia din urmă ar fi putut fi expuși la picloram încă din copilărie, inclusiv prin alimentație, și pe o durată mai mare a vieții. Este o ipoteză care ar putea contribui la explicarea asocierii identificate de cercetători între utilizarea pesticidului și cancerul colorectal la persoanele tinere. Înainte să sari să faci petiție pentru interzicerea picloramului, trebuie să îți amintim că analiza datelor din cele 94 de comitate americane nu a demonstrat că fiecare pacient a fost expus efectiv la picloram, totuși, asocierile și indiciile deținute deja ne înfioară. 

Erbicidul Picloram nu fusese niciodată catalogat drept carcinogen

Cum se face că o substanță utilizată de peste șase decenii, inclusiv în agricultură, a rămas atât de puțin cunoscută publicului larg? Unul dintre motive este că picloramul nu a fost niciodată clasificat oficial drept carcinogen, adică o substanță despre care s-a demonstrat că poate provoca apariția cancerului. Spre deosebire de alte pesticide care au stârnit controverse și au făcut obiectul unor dezbateri aprinse privind efectele asupra sănătății, erbicidul picloram a atras până acum mult mai puțină atenție.

Însă acest „anonimat” e pe cale să fie spulberat de studiul publicat în Nature Medicine. Înseamnă că acest erbicid trebuie trecut automat pe lista substanțelor cancerigene? Nu, pentru că rezultatele cercetării nu demonstrează o relație directă de cauzalitate și nici nu echivalează cu o nouă clasificare oficială. Dar descoperirea ridică o întrebare cât se poate de serioasă: ar putea o substanță considerată până acum lipsită de dovezi suficiente privind carcinogenitatea să contribuie la apariția unei boli care afectează tot mai mulți adulți tineri? Răspunsul necesită studii suplimentare, însă picloramul a devenit, între timp, un candidat important pentru investigațiile privind factorii de mediu asociați cancerului de colon cu debut precoce. Și, cu siguranță, un „inamic” pentru noi.

Legătura dintre picloram și cancerul de colon

„Când am văzut picloramul, mi-am spus că trebuie să fie o greșeală”, a mărturisit Seoane, unul dintre principalii cercetători ai Institutului de Oncologie Vall d’Hebron din Barcelona, referindu-se la rezultatele surprinzătoare ale studiului citat azi. Și nu e greu de înțeles de ce a avut această reacție, din moment ce substanța nu fusese considerată până atunci un posibil factor de risc important pentru cancerul colorectal. Echipa sa a încercat să găsească alte explicații pentru asocierea identificată, însă, după cum a recunoscut cercetătorul, deocamdată nu a descoperit nimic care să o clarifice.

Mergând în continuare pe fir, cercetătorii au comparat incidența cancerului colorectal la tineri cu utilizarea pesticidelor în șapte state americane: California, Connecticut, Georgia, Iowa, New Mexico, Utah și Washington. Rezultatul? Erbicidul picloram a prezentat cea mai puternică asociere statistică dintre pesticidele investigate, fiind urmat de glifosat. Dar ce anume ar putea explica această legătură?

Care e, practic, legătura dintre picloram și cancerul de colon (ca formă a cancerului colorectal)? Felul în care poate influența funcționarea genelor. În mod tradițional, evaluarea potențialului cancerigen al pesticidelor acordă o atenție deosebită capacității acestora de a produce modificări ale ADN-ului. Numai că există și un alt mecanism, mult mai subtil: modificările epigenetice, care pot influența activitatea genelor fără să schimbe secvența propriu-zisă a ADN-ului. Mai precis, așa numita „metilare a ADN-ului” este un proces chimic prin care anumite grupări moleculare se atașează de ADN și contribuie la reglarea exprimării genelor.

Ca să simplificăm, deși e oricum, numai simplu nu, imaginează-ți că ADN-ul reprezintă o carte, iar mecanismele epigenetice decid ce pagini sunt citite și care rămân nefrunzărite. Informația genetică este aceeași, nu o perturbă nimeni, însă felul în care organismul o folosește se poate modifica. Iar picloramul poate face parte dintre acești „modificatori epigenetici”, putând influența predispoziția la dezvoltarea cancerului colorectal. Bine, totul e, momentan, doar la stadiul de interpretare, iar studiul nu demonstrează că picloramul, erbicidul analizat, activează direct anumite gene responsabile de cancer în organismul uman. Da, cred că te-ai săturat să o repetăm, dar sunt necesare investigații suplimentare.

Cancerul de colon, o „consecință” a stilului de viață? Dincolo de efectele erbicidului picloram

Să fie oare stilul de viață modern unul dintre responsabilii pentru creșterea cazurilor de cancer colorectal la persoanele tinere? Cercetătorii de la Institutul de Oncologie Vall d’Hebron din Barcelona consideră că merită investigată serios această posibilitate, iar rezultatele studiului lor oferă câteva indicii importante. Dincolo de factorii de mediu, analiza a identificat asocieri între cancerul colorectal cu debut precoce și fumatul, alimentația dezechilibrată, obezitatea și nivelul de educație.

În cazul alimentației, atenția s-a îndreptat în special către dietele sărace în legume proaspete, fasole, nuci și alte alimente caracteristice regimului mediteraneean. Dar cum pot influența asemenea obiceiuri riscul de îmbolnăvire? La fel ca la erbicidul picloram, potrivit cercetătorilor, expunerile și comportamentele acumulate de-a lungul vieții pot lăsa așa numitele amprente epigenetice, de care ți-am povestit deja. Cu alte cuvinte, obiceiurile cotidiene ar putea avea o influență mai mare asupra sănătății colonului decât ne-am dori să credem, deși identificarea unei asocieri nu înseamnă automat că un anumit comportament a provocat boala.

Dacă alimentația nu a reprezentat totuși o surpriză, trebuie să recunoaștem că am ridicat întrebător din sprânceană când am identificat pe lista factorilor de risc nivelul de educație. Asta nu înseamnă, firește, că lipsa studiilor provoacă această boală, ci că nivelul educațional poate determina oamenii să... mănânce mai bine, accesul la informație înlesnind practic o alimentație mai sănătoasă. 

În cazul obezității, al fumatului și al dietelor dezechilibrate, rezultatele completează informațiile deja existente despre factorii de risc ai cancerului colorectal, dar nu stabilesc în ce măsură fiecare dintre aceștia explică creșterea îmbolnăvirilor la adulții tineri. Iar aici rămâne una dintre marile provocări ale medicinei: să înțeleagă de ce o boală asociată multă vreme cu înaintarea în vârstă începe să fie diagnosticată tot mai des înainte de 50 de ani. Studiul spaniol sugerează că răspunsul ar putea fi căutat în combinația dintre stilul de viață, condițiile socioeconomice și expunerile acumulate de-a lungul vieții, fără ca vreunul dintre acești factori să poată explica singur fenomenul.

Bacteriile din intestin, o altă cauză potențială a cancerului de colon?

Nu putem nega „întinerirea” vârstei de instalare a cancerului de colon. Fenomenul a devenit atât de îngrijorător, încât, în 2021, autoritățile medicale din Statele Unite au redus de la 50 la 45 de ani vârsta recomandată pentru începerea screeningului colorectal la persoanele cu risc mediu. 

Erbicidul picloram și-a găsit deja locul pe lista de factori de risc, dar ce mai putem adăuga? O altă descoperire interesantă privește colibactina, o toxină produsă de anumite bacterii intestinale, care ar putea avea un rol în dezvoltarea cancerului colorectal la persoanele tinere. Cercetările sugerează că expunerea la această substanță încă din primii ani de viață poate lăsa urme asupra ADN-ului, favorizând apariția unor modificări asociate ulterior cancerului. Oamenii de știință investighează inclusiv posibilitatea ca, în viitor, anumite probiotice special concepute să contribuie la reducerea acestui risc.

imagine desen cu cancerul de colon și reprezentarile organelor

„Toate posibilitățile sunt luate în calcul în acest moment”, a declarat Rebecca Siegel, epidemiolog specializat în cancer și director științific principal pentru cercetarea de supraveghere în cadrul American Cancer Society. Specialista, care nu a participat la studiul privind erbicidul picloram, consideră că descoperirea reprezintă un pas important în investigarea unor noi factori de expunere, dar subliniază că rezultatele trebuie confirmate prin cercetări suplimentare. Deocamdată, atât rolul bacteriilor intestinale, cât și cel al pesticidelor în creșterea incidenței cancerului colorectal la tineri rămân subiecte de investigație.

Ce ar trebui să reții din acest studiu?

Poate cea mai importantă concluzie a studiului citat este că factorii de mediu și stilul de viață ar putea avea o influență mai mare asupra riscului de cancer colorectal decât se credea până acum, în special în cazul persoanelor tinere. Cercetarea evidențiază și potențialul epigeneticii de a identifica expunerile acumulate de-a lungul vieții și factorii de risc asupra cărora putem interveni. Dar cât de mult depinde prevenția de alegerile noastre și unde începe responsabilitatea autorităților?

José Seoane consideră că alimentația și fumatul sunt două aspecte asupra cărora fiecare persoană poate acționa și da, e evident că o dietă mai sănătoasă și renunțarea la țigări ar putea contribui la reducerea riscului de cancer colorectal. În cazul erbicidului picloram, însă, lucrurile sunt mai complicate. Cercetătorul subliniază că, dacă studiile viitoare vor confirma o relație cauzală între expunerea la această substanță și apariția bolii, cel mai probabil va fi necesară intervenția guvernelor prin măsuri de reglementare.

Și aici intervine o responsabilitate pe care nu o putem transfera exclusiv asupra populației. Oamenii pot încerca să își îmbunătățească alimentația, dar nu pot controla singuri toate substanțele chimice la care sunt expuși. De aceea, autorii studiului susțin necesitatea unor strategii de prevenție mai eficiente, a unor politici publice care să țină cont de expunerile din mediu și a identificării timpurii a persoanelor cu risc crescut. Legătura dintre picloram și cancerul de colon rămâne deocamdată o ipoteză, însă, dacă va fi confirmată, protejarea sănătății publice va necesita decizii și la nivel guvernamental.

Verdict: e erbicidul Picloram cauza cancerului de colon?

Deocamdată, nu există dovezi suficiente pentru a afirma că erbicidul picloram provoacă apariția cancerului de colon. Robin Mesnage, cercetător asociat la King's College London, apreciază studiul citat azi pentru abordarea inovatoare și analizele riguroase, în special pentru utilizarea metilării ADN-ului ca indicator al expunerilor anterioare. Totuși, specialistul atrage atenția că rezultatele indică o asociere, nu o relație de cauzalitate, iar expunerea pacienților la picloram nu a fost măsurată direct. În plus, Mesnage mai are de făcut o obiecție: în trecut, picloramul putea fi contaminat cu substanțe cancerigene, precum hexaclorobenzenul, iar efectele observate ar putea avea legătură cu acești contaminanți, o problemă care ar trebui să fi fost în mare parte rezolvată prin metodele moderne de fabricație.

Dar ce ar trebui să facă autoritățile în fața acestor descoperiri? Mesnage subliniază că „una este să realizezi un studiu științific strălucit și cu totul altceva ca acesta să aibă suficientă greutate pentru a schimba evaluarea riscurilor pesticidelor”. Cu alte cuvinte, guvernele și instituțiile de reglementare au responsabilitatea de a analiza riguros noile dovezi, inclusiv posibilele efecte ale substanțelor auxiliare și contaminanților, înainte de a lua decizii privind utilizarea pesticidelor. Pentru a stabili dacă există într-adevăr o legătură cauzală între picloram și cancerul colorectal, sunt necesare studii care să măsoare direct expunerea și să urmărească sănătatea participanților de-a lungul timpului. Cercetarea actuală ridică o ipoteză importantă, dar verdictul științific rămâne deschis.

Schizandra: beneficii și recomandări

Altfel spus, la fel ca oricine, și erbicidul picloram rămâne nevinovat până la proba contrarie.

iamgine cu o mana care aplica erbicid cu pulverzator pe iarba

E folosit erbicidul picloram în România?

Acum, știi ce te întrebi! Și noi? E folosit picloram în România? Din păcate, da! Picloramul figurează în documentele oficiale ale autorităților fitosanitare din România. Mai precis, Autoritatea Națională Fitosanitară include picloramul printre substanțele active utilizate în produse omologate pe teritoriul țării. În plus, picloramul este aprobat la nivelul Uniunii Europene, cu termenul de valabilitate al aprobării prelungit până la 15 februarie 2028. Așadar, nu vorbim despre un erbicid folosit exclusiv în Statele Unite, iar riscul, dacă e să existe, îl împărtășim. 

Vezi si
Rețete cu halibut pe care să le încerci
Rețete cu halibut pe care să le încerci
Raluca Margean | Joi, 19.11.2026

Surse foto: iStock

Surse articol: businessinsider, esmo.org, medicalnewstoday.com, sciencemediacentre.es, asge.org, lifegate, clinicaltrialsarena.com, asge.org

Articolul urmator »
Acid fitic: ce este și cum te poate ajuta
Acid fitic: ce este și cum te poate ajuta
Raluca Margean | Duminică, 21.12.2025
Incepe quiz
Care este cea mai importanta persoana din viata ta?
Care este cea mai importanta persoana din viata ta?

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

0 (0)
Alte subiecte care te-ar putea interesa

Ne găsești pe