Adevarata Stare de Bine
Nu Skin

Infectii dupa transplant de organ parenchimatos - o problema serioasa!

Joi, 01.09.2011
de Chiriac Iulia

Ai nevoie de o inima noua? Sau de un plaman nou? Stii care sunt riscurile la care te expui?

Care sunt infectiile dupa transplant parenchimatos

     Realizarea unui transplant reprezinta o noua sansa la viata, de cele mai multe ori, doar pentru cel care beneficiaza de organ. Pot sa apara insa anumite infectii care pun in pericol  viabilitatea transplantului si uneori viitorul primitorului.

     Organele parenchimatoase care pot fi transplantate sunt rinichii, inima, ficatul, pancreasul si plamanii. Dupa realizarea transplantului este necesara terapia cu imunosupresoare si glucocorticoizi care inhiba sistemul imun prevenind astfel rejetul organului primit. Sistemul de aparare al organismului este impiedicat sa lupte la adevarata sa valoare cu microorganismele si astfel apar infectiile.

     Infectiile care apar dupa transplant de organ parenchimatos sunt specifice atat fiecarui organ transplantat cat si perioadei care a trecut de la realizarea interventiei.

Cauzele infectiilor dupa transplant de organ parenchimatos

     Tratamentul cu imunosupresoare predispune organismul la aparitia infectiilor inca de la primele zile post-transplant (numite si infectii precoce) si mai tarziu (poate luni sau ani) , intrucat aceste medicamente trebuie administrate toata viata.

     In timpul perioadei precoce (la mai putin de o luna de la efectuarea transplantului) infectiile sunt produse de bacterii extracelulare (Stafilococi, Streptococi) care se gasesc adesea in plaga chirurgicala sau in locurile de anastomoza al organelor operate. Aceste infectii sunt specifice tipului de transplant efectuat.

     In saptamanile urmatare, perioada de mijloc, imunosupresoarele deprima sistemul imun si apar infectii cu virusuri sau paraziti din cauza reactivarii acestora. Cel mai frecvent apare infectia cu citomegalovirus  (CMV) care se poate manifesta ca o boala sistemica severa sau ca infectie a organului transplantat.

     Dupa 6 luni dupa transplant apar infectiile tardive. Infectiile cu diferiti fungi, paraziti intracelulari, chiar si bacterii reprezinta o problema care poate duce la pierderea organului primit asa incat trebuie tratata cu seriozitate.

     Profilaxia, diagnosticarea rapida si terapia infectiilor post-transplant pot salva viata primitorilor de organ parenchimatos.

Cauzele infectiilor dupa transplant, specifice fiecarui tip de organ

Rinichiul. Infectiile care se dezvolta precoce dupa transplant de rinichi sunt cauzate de bacterii asociate cu infectii ale
pielii sau a leziunii chirurgicale (infectii ale rinichiului si tractului urinar: pielonefrite, cistite, glomerulonefrite). Prevenirea aparitiei acestor infectii se realizeaza prin administrarea de antibiotice profilactic (Trimetoprim, Sulfametoxazol).

     In perioada de mijloc, dupa prima luna de la transplant renal si pana la 6 luni de la interventie infectiile apar frecvent din cauza imunosupresiei generale. Este posibila reactivarea unor virusuri  (Herpes virusul, virusul Epstein Baar), infectia cu Toxoplasma gondii(la persoanele Hiv pozitiv).

     Dupa 6 luni de la transplantul de rinichi infectiile specifice includ: retinita (determinata de un virus), meningita subacuta, celulita (inflamatia tesutului celular subcutanat) localizata cel mai frecvent la nivelul coatelor. Infectiile fungice pot fi de asemenea o complicatie.

Cordul. Infectiile precoce specifice transplantului de cord produse de bacterii (Stafilococ, Candida si Mycoplasma hominis) determina aparitia mediastinitei care se manifesta cel mai frecvent prin febra, aparitia sensibilitatii locale si a drenajului si modificarea numarului de globule albe.

     Infectiile din perioada de mijloc pot fi produse de Toxoplasma gondii a carei profilaxie se realizeaza cu Pirimetamina si irusuri care pot sa fie transmise de la donator (HIV, CMV). Toxoplasmoza este o zoonoza care apare ca urmare a infectiei cu Toxoplasma gondii si poate fi dobandita (septicemica, oculara, ganglionara sau uneori poate fi asimptomatica) si congenitala, transmisa de la mama la copil (este mai severa si se manifesta prin distrugeri oculare, viscerale sau ale sistemului nervos central) .

      Infectia cu virusul Epstein Baar (VEB) se poate manifesta tardiv, ca o proliferare limfom-like, in special din cauza imunosupresiei crescute.

Plamanii. Pneumonia este cea mai importanta infectie care poate sa apara cel mai frecvent in primele doua saptamani de la efectuarea transplantului; aparitia acesteia poate fi prevenita de tratament profilactic cu antibiotice. Mediastinita poate fi determinata de aceeasi agenti patogeni ca si la transplantul de cord (stafilococ, Candida, Mycoplasma hominis), dar poate fi cauzata si de CMV.

      Infectiile tardive sunt asociate cu VEB sau unele bacterii (Pneumocystis carini).

Ficatul. Infectiile precoce includ peritonita bacteriana si abcesele intraabdominale si sunt  determinate cel mai adesea de catre bacterii si uneori de fungi. Hepatita virala este o infectie frecventa aparuta in urma transplantului de ficat si se poate manifesta incepand cu perioada precoce .

Pancreasul. Primitorii unui pancreas sunt supusi acelorasi riscuri de infectie ca si ceilalti primitori de organe parenchimatoase. CMV si VEB produc complicatii similare cu primitorii de alte organe parenchimatoase. 

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

4 (4)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.

    Ti-a placut articolul? Urmareste DivaHair pe Facebook sau pe mail!

    Cauta un furnizor in zona ta

    Ai nevoie de un SFAT?

    Adauga o intrebare la care vrei sa primesti raspuns. Comunitatea DivaHair te ajuta.

    întreabă

    LIKE si intra in universul divelor!