Rectocolita ulcero-hemoragică: cauze, simptome și tratament
Rectocolita ulcero-hemoragică, cunoscută și ca colită ulcerativă, este o boală inflamatorie cronică a intestinului gros care afectează tot mai multe persoane la nivel global. Fiind o boală cu evoluție pe termen lung, rectocolita ulcero-hemoragică necesită diagnostic precoce, monitorizare atentă și tratament individualizat pentru a menține calitatea vieții pacienților.Află din acest articol simptomele, cauzele și metodele de tratament.
Cuprins
- Ce este rectocolita ulcero-hemoragică
- Cauzele rectocolitei ulcero-hemoragică
- Simptomele rectocolitei ulcero-hemoragice
- Ce complicații pot apărea?
- Diagnosticul rectocolitei ulcero-hemoragică
- Tratamentul rectocolitei ulcero-hemoragică
- Prevenția rectocolitei ulcero-hemoragice
Ce este rectocolita ulcero-hemoragică
Rectocolita ulcero-hemoragică, cunoscută și sub denumirea de colită ulcerativă este o afecțiune cronică care provoacă inflamație și ulcerații în mucoasa colonului (intestinul gros). Inflamația începe, de regulă, în rect, aproape de anus și se poate extinde la întregul colon sau la segmente ale acestuia. Inflamația mucoasei colonului este însoțită de ulcerații și provoacă sângerări, dureri abdominale și tulburări digestive. Hemoragia severă este o complicație mai puțin frecventă a colitei ulcerative, însă atunci când apare, pune viața pacientului în pericol.
Rectocolita ulcero-hemoragică este unul dintre cele mai frecvente tipuri de boli inflamatorii intestinale, alături de boala Crohn.
Cauzele rectocolitei ulcero-hemoragică
Nu se cunosc cu exactitate cauzele rectocolitei ulcero-hemoragice, însă specialiștii sunt de părere că există un cumul de factori de risc care pot declanșa această boală, principalulul factor de risc fiind un răspuns imunitar hiperactiv.
Riscul de a dezvolta această boală este mai mare în funcție de:
Vârstă. Majoritatea persoanelor sunt diagnosticate între 15 și 30 de ani sau când au peste 60 de ani.
Genetică. Persoanele care au o rudă de gradul întâi (părinte, frate sau copil)cu boală inflamatorie intestinală au mai multe șanse de a se îmbolnăvi.
Microbiomul intestinal. Microbiomul intestinal este format din bacterii, virusuri și ciuperci în sistemul digestiv. Persoanele cu colită ulcerativă prezintă diferențe în microbiom în comparație cu persoanele fără.
Alți factori, cum ar fi stresul și dieta, nu cresc riscul de a dezvolta boala, dar pot declanșa o acutizare a simptomelor.
Simptomele rectocolitei ulcero-hemoragice
Persoanele cu colită ulcerativă experimentează, de obicei, perioade cu simptome active (pusee), urmate de intervale mai lungi fără simptome (remisie).
În stadiile inițiale, semnele pot fi ușoare și includ:
- Diaree, cu sau fără sânge
- Creșterea frecvenței mișcărilor intestinale (până la patru episoade pe zi)
- Nevoie bruscă și urgentă de a defeca
- Tenesmus (senzația că trebuie să faci nevoile, dar nu poți)
- Crampe sau sensibilitate abdominală ușoară
Pe măsură ce boala progresează, simptomele pot deveni moderate sau severe:
- Diaree frecventă (patru sau mai multe episoade zilnic)
- Prezența sângelui, mucusului sau puroiului în scaun
- Crampe abdominale puternice
- Oboseală extremă
- Pierdere bruscă în greutate
- Greață și febră
La aproximativ 25% dintre pacienți, inflamația se poate extinde și la alte organe, provocând:
- Dureri și umflături ale articulațiilor
- Ochi roșii, cu senzație de arsură sau mâncărime
- Erupții cutanate, umflături sau ulcerații dureroase ale pielii
Aproximativ jumătate dintre persoanele cu această boală experimentează doar simptome ușoare în timpul puseelor, în timp ce alții pot avea febră, diaree cu sânge, greață și dureri abdominale severe.
Până la 3% dintre pacienții cu colită ulcerativă, în principal cei cu boală pancolonică și aflați în contextul unei episoade acute, pot dezvolta sângerări gastrointestinale inferioare acute severe în cursul bolii. În aceste cazuri, este necesară o colectomie urgentă deoarece această complicație pune viața pacientului în pericol. Cu toate acestea, morbiditatea și chiar mortalitatea după colectomia urgentă sunt destul de ridicate.
Ce complicații pot apărea?
Colita ulcerativă poate duce la dezvoltarea mai multor complicații de sănătate care necesită urmărire medicală atentă și tratament specializat. Aceste probleme apar din cauza inflamației cronice și a efectelor pe care boala le are asupra organismului pe termen lung.
1. Complicațiile pe termen lung sunt:
Anemia. Aceasta poate apărea din cauza sângerărilor repetate din intestinul gros, ceea ce duce la scăderea numărului de globule roșii și la o stare generală de oboseală și slăbiciune.
Riscul de cancer de colon crește semnificativ la persoanele cu colită ulcerativă, în special la cele care suferă de această boală de mulți ani sau care au inflamația răspândită pe o suprafață mare din intestin.
Osteoporoza se poate dezvolta când inflamația afectează și oasele, făcându-le fragile și predispuse la fracturi.
Colangita sclerozantă primară. Aceasta este o complicație serioasă în care inflamația se răspândește la ficat, provocând cicatrici care împiedică funcționarea normală a acestui organ vital. La copii, colita ulcerativă poate afecta creșterea și dezvoltarea, deoarece intestinul inflamat nu poate absorbi eficient nutrienții esențiali, fiind necesară monitorizarea atentă și suplimentarea cu vitamine.
2. Situații de urgență:
Unele complicații ale colitei ulcerative necesită intervenție medicală imediată. Deshidratarea severă poate apărea din cauza diareeii frecvente și poate necesita administrarea de lichide pe cale intravenoasă în spital. Perforația colonului - apariția unei găuri în peretele intestinal - reprezintă o urgență medicală care pune viața în pericol.
Sângerarea masivă poate necesita transfuzii de sânge pentru a compensa pierderea de fluid vital. Megacolonul toxic este o complicație rară dar extrem de gravă, în care intestinul se dilată periculos și toxinele pătrund în circulația sanguină. De asemenea, persoanele cu colită ulcerativă au un risc crescut de formare a cheagurilor de sânge în vase, ceea ce poate fi potențial fatal în funcție de localizarea acestora.
Diagnosticul rectocolitei ulcero-hemoragică
Informațiile clinice, de laborator, endoscopice și histopatologice sunt utilizate pentru a stabili diagnosticul de colită ulcerativă.
Astfel, în prima etapă, medicul va analiza simptomele pacientului și istoricul său medical, apoi va recomanda o serie de teste și analize, precum:
Analize de sange și de scaun. Acestea sunt necesare pentru a vedea dacă sunt semne de anemie și pentru a exclude alte infecții asociate cu diaree cu sânge, (de exemplu E.coli, Salmonella) și infecțiile parazitare.
Teste imagistice (CT și RMN). Acestea arată o imagine clară a colonului și rectului și evidențiază semne de inflamație. De asemenea, o radiografie poate evidenția complicații precum megacolonul sau perforația.
Teste endoscopice. Un endoscop este un tub subțire și flexibil, cu o cameră minusculă. Acesta se introduce prin rect pentru a vedea interiorul colonului și a preleva probe de țesut pentru testare (biopsie). Testele endoscopice comune pentru diagnosticarea colitei uterine includ colonoscopia și sigmoidoscopia.
Tratamentul rectocolitei ulcero-hemoragică
Obiectivul principal al tratamentului este să controleze inflamația din intestin și să mențină boala în remisiune. Când boala se manifestă activ prin simptome, tratamentul urmărește să oprească acutizarea, iar când simptomele lipsesc, scopul este să prevină reapariția lor. Medicii au la dispoziție două modalități principale de tratament: medicamentele și intervenția chirurgicală.
Tratamentul medicamentos
Se folosesc diverse tipuri de medicamente pentru a reduce inflamația din intestinul gros și a permite țesutului să se vindece, și anume:
Aminosalicilații - aceștia sunt de obicei prima opțiune pentru formele ușoare până la moderate de colită ulcerativă. Sulfasalazina este frecvent prescrisă, dar pentru persoanele alergice la sulfamide, medicii recomandă alternative precum mesalamina, disponibilă sub mai multe forme comerciale.
Corticosteroizii precum prednisonul sau budesonidul - sunt rezervați pentru cazurile severe de colită ulcerativă. Deși sunt foarte eficaci în controlarea inflamației, aceste medicamente au efecte secundare importante, motiv pentru care se folosesc doar pe perioade scurte.
Imunosupresoarele - funcționează prin reducerea activității sistemului imunitar, care este responsabil pentru inflamația din intestin. Medicamente ca azatioprina, 6-mercaptopurina sau metotrexatul fac parte din această categorie.
Medicamentele biologice - sunt tratamente mai noi și mai țintite, care blochează anumite părți ale răspunsului imun responsabile pentru inflamație. Acestea sunt folosite pentru formele moderate până la severe.
Inhibitorii JAK - sunt o clasă nouă de medicamente care opresc anumite enzime din organism responsabile pentru declanșarea inflamației.
Tratamentul chirurgical
Când medicamentele nu reușesc să controleze boala sau apar complicații grave, intervenția chirurgicală devine necesară. Aproximativ 30% dintre adulții cu colită ulcerativă și 20% dintre copii vor avea nevoie de operație la un moment dat.
Există două tipuri principale de intervenții chirurgicale, ambele implicând îndepărtarea colonului și rectului (proctocolectomie).
1. Proctocolectomia cu pungă ileală este procedura cea mai frecventă. Chirurgul îndepărtează colonul și rectul, dar păstrează anusul intact. Din intestinul subțire se formează o "pungă" care se conectează la anus, permițând pacientului să aibă tranzit intestinal aproape normal după vindecarea completă.
2. Proctocolectomia cu ileostomie permanentă se recomandă când prima opțiune nu este posibilă. În acest caz, se îndepărtează complet colonul, rectul și anusul, iar chirurgul creează o deschidere în peretele abdominal care se conectează la o pungă externă pentru colectarea materiilor fecale. Pacienii învață să gestioneze această pungă și să o golească regulat.
Alegerea tratamentului depinde de severitatea bolii, răspunsul la medicație, vârsta pacientului și preferințele personale, fiind întotdeauna adaptată individual pentru fiecare caz în parte.
Prevenția rectocolitei ulcero-hemoragice
În prezent, nu există o metodă garantată de prevenire a rectocolitei ulcero-hemoragice, deoarece cauzele exacte ale acestei boli nu sunt pe deplin înțelese. Cu toate acestea, există anumite strategii care pot reduce riscul de dezvoltare a bolii sau pot întârzia debutul acesteia.
În primul rând, este necesară menținerea unei diete echilibrate și sănătoase. Consumul regulat de fructe, legume, cereale integrale și alimente bogate în fibre poate susține un microbiom intestinal sănătos. Hidratarea adecvată, evitarea excesului de alimente procesate, zahăr rafinat și grăsimi trans poate reduce inflamația generală din organism. Unele studii sugerează că o dietă bogată în acizi grași omega-3 (din pește gras, nuci și semințe) poate avea efecte protectoare asupra intestinului.
Gestionarea stresului este crucială, deoarece stresul cronic poate afecta sistemul imunitar și poate contribui la dezvoltarea bolilor inflamatorii intestinale. Tehnici de relaxare, exercițiul fizic regulat, somnul adecvat și activități care reduc tensiunea pot fi benefice.
Persoanele cu risc crescut de rectocolită ulcero-hemoragică (de exemplu, cele cu rude de primul grad care au boala) trebuie să fie atente la primele simptome și să consulte medicul la apariția unor semne precum diaree persistentă, sânge în scaun, dureri abdominale sau pierdere în greutate inexplicabilă. Detectarea precoce permite inițierea rapidă a tratamentului și poate preveni complicațiile grave.
De asemenea, utilizarea prudentă a medicamentelor anti-inflamatorii nesteroidiene (AINS) și a antibioticelor, doar când sunt absolut necesare, poate proteja echilibrul natural al florei intestinale.
Așadar, rectocolita ulcero-hemoragică este o afecțiune cronică ce se manifestă prin episoade recurente de inflamație a mucoasei colonului, provocând simptome precum diaree cu sânge, dureri abdominale și oboseală accentuată. Este o boală dificil de gestionat și este important să se diagnosticheze la timp pentru a începe devreme tratamentul și pentru a duce o viață cât mai apropiată de normal.
Surse foto: Pexels.com, Vecteezy.com
Surse articol: Pub Central, Clevelandclinic.org
Urmareste-ne pe Google News
