Durerea lombară joasă: când nu mai este doar „o durere de spate”?
Durerea lombară joasă este una dintre cele mai frecvente probleme musculoscheletale din viața unui om. În majoritatea cazurilor, lombalgia este o suferință mecanică, consecință a statului prelungit la birou, efortului fizic excesiv, unei poziții incorecte sau mișcări incorect efectuate și nu ascunde o afecțiune severă. Există însă situații în care caracteristicile durerii trebuie să ridice suspiciunea unei cauze inflamatorii sau a unei alte patologii care necesită evaluare medicală.
În fața unui pacient cu durere lombară, întrebarea importantă nu este doar cât de tare îl doare, ci și ce alte caracteristici are durerea sa: ce caracter are durerea, când apare durerea, ce o agravează, ce o ameliorează, ce alte manifestări o însoțesc, etc. Aceste informații ne ajută să diferențiem o durere lombară mecanică de o posibilă durere inflamatorie și să stabilim dacă și ce investigații suplimentare sunt necesare. Dl Conf. Dr. Răzvan Adrian Ionescu, medic primar Medicină Internă și Reumatologie, Enayati Medical City ne explica care este diferenta.
1.De ce contează tipul durerii lombare
Durerea lombară mecanică este cea mai frecventă cauză de durere lombară. Este asociată cu suprasolicitarea structurilor musculoscheletale și este adesea accentuată de mișcare, poziție sau efort, precum și de variațiile presiunii atmosferice.
Există însă și o formă de durere lombară cu mecanism de producere și caracter inflamator, care poate apărea în cadrul unor boli inflamatorii reumatice, inclusiv al spondiloartritelor. În acest caz, istoricul pacientului (referitor la anumite caracteristici ale durerii) și examenul clinic sunt, de asemenea, esențiale pentru orientarea diagnosticului.
2.Cum recunoaștem durerea lombară cu posibil caracter inflamator
În practică, anumite caracteristici ale durerii pot orienta medicul către o cauză inflamatorie a acesteia. Durerea care apare la o persoană sub 45 de ani, care persistă, care este mai intensă în repaus sau care trezește din somn în a doua parte a nopții, care se asociază cu redoare matinală (înțepeneală) lungă și tinde să se amelioreze prin mișcare, merită privită diferit de durerea apărută după un efort fizic. Acest tip de durere nu înseamnă inevitabil existența unei boli inflamatorii reumatice, dar reprezintă un profil clinic care trebuie evaluat pentru o asemenea eventualitate.
Această diferențiere este importantă tocmai pentru că în bolile inflamatorii articulare evoluția naturală este grevată de dizabilitate pe termen lung, ceea ce face ca diagnosticul sa fie necesar a fi stabilit cât mai precoce de la momentul apariției simptomelor.
3.De ce RMN-ul nu este întotdeauna primul pas
Odată conturat profilul durerii, următoarea întrebare este ce investigații sunt cu adevărat utile, nu ce investigații pot fi făcute cel mai repede. Adesea, una dintre primele explorări solicitate în cazul durerii lombare, este direct o investigație imagistică. Însă ghidurile clinice nu recomandă efectuarea de rutină a imagisticii pentru orice episod de lombalgie. Investigațiile trebuie selectate în funcție de istoricul pacientului, examenul clinic și existența unor elemente care sugerează o anumită patologie sau semnale de alarmă.
Investigația solicitată trebuie să răspundă unei întrebări clinice, pentru ca medicul nu tratează o imagine sau o analiză, ci pacientul, în toată complexitatea sa. Evaluarea completă a pacientului ne ajută să stabilim care sunt explorările optime pentru a stabili diagnosticul corect și apoi, tratamentul adecvat. De aceea, ar trebui ca orice suferință de tip durere lombară (și nu numai) să fie evaluată de medic, singura persoană abilitată sa facă aceste evaluări; el este cel care apreciază dacă este nevoie de analize, radiografie, RMN sau de vreo altă explorare, plecând de la întrebarea “ce încerc să identific prin investigația respectivă?”
4.Când este necesară o evaluare medicală mai complexă
Pe lângă durata și caracterul durerii, contextul clinic al pacientului poate schimba semnificativ direcția evaluării. Persistența sau recurența durerii, debutul la o vârstă tânără cu elemente sugestive pentru inflamație, asocierea cu simptome neurologice ori cu manifestări generale (sistemice) sunt situații în care evaluarea medicală devine mai amplă. Există și anumite semne de alarmă („red flags”) care pot orienta medicul către cercetarea cauzelor mai rare, dar cu evoluție potențial severă, ale lombalgiei.
Din perspectiva reumatologului, sunt relevante și unele manifestări car aparent sunt fără legătură cu spatele; de exemplu, istoricul de psoriazis, inflamație oculară de un anumit tip, unele manifestări digestive, poate contribui la suspiciunea unei boli inflamatorii sistemice.
Reumatologia privește pacientul dincolo de articulația sau regiunea care doare. Uneori, o durere lombară este un simptom unic, cu semnificații si explicații simple; alteori, ea este una dintre piesele unui tablou clinic mai amplu. Rolul medicului este tocmai acela de a pune toate aceste informații împreună, pentru a putea stabili diagnosticul corect.
5.Diagnosticul corect – mai important decât numărul investigațiilor
Lombalgia nu reprezintă un diagnostic în sine, ci un simptom. În spatele ei se pot afla mecanisme și suferințe variate și diferite, iar conduita medicală depinde de identificarea cât mai corectă a acestora.
De aceea, obiectivul consultației nu este efectuarea unui număr cât mai mare de investigații, ci efectuarea acelora care permit încadrarea corectă a tipului de durere și stabilirea unui diagnostic rațional și corect
În cazul afecțiunilor inflamatorii, recunoașterea precoce are o importanță particulară, deoarece permite evaluarea și inițierea conduitei terapeutice adecvate înainte ca boala să producă un impact semnificativ asupra mobilității și calității vieții. Prin urmare, abordarea corectă este una echilibrată: suficient de atentă pentru a nu rata cauzele potențial severe, dar suficient de rațională pentru a evita investigațiile inutile.
6.Mesajul esențial: durerea de spate nu trebuie nici ignorată, nici suprainvestigată
Mesajul nu este că orice durere lombară ascunde o boală reumatologică inflamatorie severă. Dimpotrivă, cele mai multe episoade de lombalgie nu au o cauză gravă. Dar important este să identificăm acei pacienți la care modul de apariție, persistența durerii sau simptomele asociate justifică evaluarea mai complexa in scopul stabilirii unui diagnostic cât mai exact. Medicina de bună calitate, înseamnă și stabilirea corectă a momentului și tipului de investigație în scopul stabilirii precoce și corecte a diagnosticului pacientului și, ulterior, a tratamentului adecvat.
Conf. Dr. Răzvan Adrian Ionescu este medic primar în Medicină Internă și Reumatologie, Conferențiar Universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și medic șef al Secției Clinice Medicină Internă III din cadrul Spitalului Clinic Colentina. Este coordonator de rezidențiat în reumatologie, are o activitate științifică și didactică susținută și competențe avansate în ecografie musculoscheletală, cu formare prin programe internaționale EULAR și American College of Rheumatology.
Urmareste-ne pe Google News
