„Cortisol face”: ce reprezintă și cum gestionezi
Cuprins
- Ce este cortizolul?
- Ce este „cortisol face”
- „Cortisol face”, nu un diagnostic clasic
- Semne că ai „cortisol face”
- Cauze pentru care poți dezvolta cortisol face
- Factori de risc pentru cortisol face
- Cum diagnostichezi cortisol face
- Cum „scapi” de „cortisol face”
- Poți preveni apariția cortisol face?
- Când să te adresezi medicului dacă suspectezi că suferi de „cortisol face”
„Nu, nu ești urât/ă, ai doar „cortisol face”” e cu siguranță o frază deloc alinătoare cu care se poate să te fi confruntat și tu dacă îți petreci timpul pe rețelele sociale și cu precădere pe TikTok. Populara aplicație de social media a dobândit o obsesie cu „fața de cortizol”, respectiv chipul rotunjit pe care îl pune excesiv pe baza stresului.
Dar... există așa ceva? Nu că ne-am dori să îi contrazicem pe „gânditorii” de pe TikTok, dar chiar se poate ca de la prea mult stres să ni se schimbe fizionomia? În ce privește termenul de cortisol face, să știi că comunitatea medicală e împărțită în două. Sunt voci care afirmă că da, se poate întâmpla să nu ne mai recunoaștem chipul în oglindă din cauza cortizolului, dar nu, nu în sensul invocat de TikTokeri și în niciun caz așa cum te-ai aștepta. Află totul din rândurile de mai jos!
Ce este cortizolul?
Cortizolul este un hormon produs de stratul exterior al glandelor suprarenale, iar cantitatea eliberată zilnic este controlată atent de centre din creier, precum hipofiza și hipotalamusul. Deși este numit adesea „hormonul stresului”, cortizolul nu este un dușman al organismului și nici ceva de care trebuie să scăpăm cu orice preț. Dimpotrivă, atunci când este reglat corect, ne ajută să funcționăm, să ne adaptăm la situații solicitante și să avem energia necesară pentru a trece prin momente în care organismul trebuie să răspundă rapid la provocările traiului zilnic. Așa că nu, cortisol face nu are la bază un „baubau”!
Fitness pentru creier: de ce este important
Pe termen scurt, nivelurile mai ridicate de cortizol pot fi utile, mai ales când ești stresat/ă, în alertă sau pus/ă în fața unei situații dificile. Problema apare atunci când acest nivel rămâne crescut prea mult timp, pentru că poate dezechilibra mai multe procese ale corpului. De aici vine și interesul pentru expresia cortisol face, folosită tot mai des pentru a descrie aspectul feței umflate sau rotunjite, inspirat probabil de așa-numita „față-lună” (moon face), care poate apărea în contexte în care cortizolul este ridicat pe termen lung.
De fapt, cortizolul are mai multe roluri importante în organism, printre care:
- susține buna funcționare a sistemului imunitar;
- participă la reglarea sistemului nervos;
- are legătură cu sănătatea respiratorie;
- contribuie la reglarea glicemiei;
- influențează tensiunea arterială;
- are rol în sănătatea reproductivă;
- ajută organismul să răspundă la stres și să își păstreze resursele în situații solicitante.
Când cortizolul este prea ridicat, însă, corpul poate începe să transmită semnale care nu ar trebui ignorate. Nu orice stare de oboseală, fluctuație de greutate sau aspect de față umflată înseamnă automat cortisol face, însă dacă mai multe simptome apar împreună și persistă, este bine să le privești cu atenție și să ceri sfatul unui medic.
Semnele asociate cu excesul de cortizol pot include:
- constipație sau diaree;
- creștere sau scădere în greutate;
- dureri frecvente în corp;
- pierderi de memorie;
- senzație de „ceață mentală” (brain fog);
- oboseală sau lipsă de energie;
- dificultăți în a adormi sau tendința de a dormi prea mult;
- învinețire la contacte superficiale sau chiar fără cauză evidentă
- slăbiciune la nivel muscular sau articular;
- față mai rotunjită, cunoscută și ca „față-lună”, posibilul punct de plecare pentru termenul cortisol face.
Ce este „cortisol face”
„Cortisol face” este un termen folosit tot mai des online pentru a descrie o față umflată, rotunjită, cu aspect pufos, asemănătoare cu ceea ce în limbaj medical este numit uneori „moon face” sau „fața-lună”. Umflarea se produce mai ales pe lateralele feței, iar acumularea de grăsime în această zonă poate face ca chipul să pară mult mai rotund decât înainte. În unele cazuri, fața devine atât de plină încât urechile sunt mai greu de observat din față.
A nu se reține de aici că dacă te-ai trezit cu o față ușor umflată dimineața ai și tu sigur cortisol face. Aspectul acesta „puffy” poate avea mai multe explicații, de la retenție de apă și tulburări de odihnă până la alimentație precară, stres sau variații hormonale. Totuși, atunci când vorbim despre „cortisol face”, cauzele pot fi mai serioase: folosirea pe termen lung a unor medicamente steroidiene, precum prednisonul, dar și anumite probleme de sănătate, cum ar fi sindromul Cushing sau hipotiroidismul.
De regulă, cortisol face nu este dureros și nu reprezintă, în sine, o urgență, dar poate avea un impact real asupra felului în care te simți în pielea ta. Când chipul ți se schimbă vizibil, este firesc să devii mai atent/ă, mai nesigur/ă sau mai afectat/ă emoțional. De aceea, dacă observi o umflare persistentă a feței, mai ales acompaniată de alte simptome precum oboseală, creștere în greutate, slăbiciune musculară, vânătăi apărute ușor sau tulburări de somn, cel mai înțelept este să discuți cu un medic, nu să-ți pui singur/ă diagnosticul pe baza unui trend de pe TikTok
„Cortisol face”, nu un diagnostic clasic
„Cortisol face” poate suna ca un verdict medical clar și ușor tulburător, dar termenul nu este, de fapt, un diagnostic al specialiștilor. Dr. Priya Jaisinghani, endocrinolog la NYU Langone Health, explică faptul că „cortisol face” nu este un termen medical recunoscut, iar ideea că o simplă „acumulare de cortizol” îți umflă automat fața este, mai degrabă, o simplificare notorie a unei realități mult mai complicate.
În medicină e acceptată terminologia „moon face”, însă, ce descrie o față rotunjită, cu aspect pufos, care poate apărea în anumite contexte în care organismul este expus la niveluri ridicate de cortizol pentru o perioadă mai lungă.
Mai exact, vorbim despre o combinație între acumulare de grăsime, umflarea țesuturilor moi și subțierea pielii, ceea ce poate face ca fața să pară mai rotundă, mai plină, uneori cu obraji mai roz. Aceste modificări pot avea loc, de exemplu, în urma folosirii pe termen lung a unor medicamente care conțin steroizi, în doze mari, sau în situații medicale în care corpul produce prea mult cortizol, uneori din cauza unei tumori care secretă hormonul fără control. De aceea, e important să nu te panichezi dacă „te-ai schimbat la față”, dar nici să nu tratezi acest fapt superficial: dacă aspectul persistă sau vine la pachet cu alte simptome, cel mai bine este să ceri o evaluare medicală.
Semne că ai „cortisol face”
Pe TikTok, poate că vei auzi că cortisol face poate să avanseze atât de mult încât să nu îți mai vezi urechile din partea frontală a feței, dar evită să te alarmezi doar pe baza acestor „previziuni apocaliptice”. Reamintind că nu discutăm despre un termen medical, iată care sunt simptomele ce pot acompania fenomenul:
Semne care pot apărea la nivelul feței:
- obraji rotunzi sau umflați;
- umflare facială fără o explicație clară;
- umflare în jurul ochilor sau pe linia maxilarului;
- o „plenitudine” a feței, cu aspect de „lună plină”, apărută brusc, și care nu se atenuează;
- roșeață facială sau piele mai grasă, care poate favoriza apariția coșurilor.
Alte indicii care pot sugera un nivel ridicat de cortizol în organism:
- oboseală, insomnie sau anxietate;
- creștere în greutate în zona abdomenului;
- piele subțiată sau vindecare mai lentă a rănilor;
- vânătăi care apar prea ușor, mai ales atunci când sunt asociate cu un gât umflat sau o cocoașă tot mai vizibilă în partea superioară a spatelui;
- poftă de dulce și creșteri ale glicemiei;
- dezechilibre hormonale, precum cicluri menstruale neregulate sau progesteron scăzut;
- tensiune arterială ridicată și/sau glicemie crescută;
- brain fog și modificări ale concentrării sau memoriei.
Cauze pentru care poți dezvolta cortisol face
Fenomenul de cortisol face poate avea mai multe cauze, de la folosirea îndelungată a corticosteroizilor până la dezechilibre hormonale care au nevoie de evaluare medicală. Vezi mai jos la ce ne referim!
Corticosteroizi
Administrarea de corticosteroizi, precum prednisonul, se numără printre cele mai frecvente cauze ale „rotunjirii” feței. Folosirea lor pe termen lung poate afecta glandele suprarenale și poate contribui la retenție de apă, creștere în greutate și depuneri de grăsime în zona feței.
Aceștia pot fi prescriși în mai multe situații, printre care:
- afecțiuni autoimune, precum lupusul sau boala Addison;
- tulburări ale sângelui, precum anemia;
- anumite forme de cancer, inclusiv cancere ale sângelui și limfom;
- probleme inflamatorii, precum artrita sau astmul;
- reacții sau probleme ale pielii, inclusiv cele provocate de plante iritante, precum iedera.
Sindromul Cushing
Sindromul Cushing apare atunci când organismul este expus la niveluri prea mari de cortizol pentru o perioadă îndelungată. Printre manifestările asociate se pot număra creșterea în greutate, inflamația, umflarea și rotunjirea feței, adică exact aspectul pe care multe persoane îl numesc astăzi cortisol face.
Utilizarea îndelungată a corticosteroizilor este o cauză frecventă, însă sindromul Cushing poate avea și cauze interne, inclusiv producția excesivă de hormoni la nivelul hipofizei sau anumite tumori.
Pseudo-Cushing
Stresul emoțional și fizic nu este încadrat, în mod obișnuit, printre cauzele clasice ale sindromului Cushing. Totuși, perioadele lungi de stres sau creșterile intermitente de cortizol pot contribui la o stare tranzitorie numită pseudo-Cushing, care poate surveni și cu efecte precum retenția de lichide și o față mai umflată, dar fără să producă neapărat „cortisol face” în sens medical strict.
De obicei, pseudo-Cushing se ameliorează atunci când reușești să „umbli” la cauza de fond, fie că este vorba despre stres cronic, depresie, anxietate sau consum problematic de alcool, situații în care sprijinul medical și psihologic este definitoriu.
PCOS
Sindromul ovarelor polichistice, cunoscut și ca PCOS, este o tulburare hormonală frecventă la femeile aflate la vârsta reproductivă. Deși este asociat mai ales cu cicluri menstruale neregulate și probleme legate de fertilitate, poate afecta și pielea, părul și aspectul feței.
În unele cazuri, și simptomele PCOS se pot concretiza într-o față mai umflată sau mai rotunjită. Ale manifestări pot include un ten mai gras, acnee, pete închise la culoare pe piele, papiloame, subțierea părului, pilozitate facială excesivă sau roșeață facială.
Hipotiroidism
Hipotiroidismul apare atunci când tiroida nu produce suficienți hormoni tiroidieni. Pentru că acești hormoni au rol în metabolism și în felul în care organismul gestionează anumite molecule, nivelul scăzut poate favoriza retenția de apă și umflarea feței.
Printre cauzele hipotiroidismului se pot număra:
- afecțiuni autoimune;
- radioterapia;
- îndepărtarea glandei tiroide, numită tiroidectomie.
Factori de risc pentru cortisol face
Unele date sugerează, ne pare rău să ți-o spunem, că femeile sunt mai înclinate să dezvolte cortisol face, fapt explicabil și prin faptul că acestea au, de asemenea, un risc mai ridicat de a dezvolta hipotiroidism sau sindrom Cushing.
Factorii de risc diferă de asemenea în funcție de cauza „din spate”. Pentru hipotiroidism, riscul crește mai ales după vârsta de 60 de ani, dar și în anumite contexte personale sau familiale, în timp ce pentru sindromul Cushing contează mai mult istoricul metabolic, tensiunea arterială și predispoziția familială pentru tumori endocrine. Vezi mai jos!
Factori de risc pentru hipotiroidism:
- vârsta de peste 60 de ani;
- istoric familial de probleme tiroidiene;
- existența unei boli autoimune;
- intervenții chirurgicale la nivelul tiroidei;
- radioterapie.
Factori de risc pentru sindromul Cushing:
- obezitate;
- diabet de tip 2 tratat necorespunzător;
- tensiune arterială ridicată;
- istoric familial de tumori endocrine.
Cum diagnostichezi cortisol face
Cortisol face nu se diagnostichează acasă, în oglindă sau după o postare de pe social media, ci printr-o evaluare medicală care pornește de la istoricul tău, simptomele asociate și eventualele medicamente pe care le iei. Dacă urmezi de mai mult timp un tratament cu un corticosteroid, precum prednisonul, medicul poate identifica mai ușor legătura dintre tratament și aspectul de „moon face”; dacă nu iei steroizi, poate recomanda analize și investigații care verifică nivelul cortizolului și caută posibile cauze endocrine.
Investigațiile pot include:
- analize de sânge, pentru evaluarea nivelurilor hormonale;
- analiză de urină, inclusiv teste care pot urmări cortizolul eliminat în urină;
- CT, dacă medicul suspectează o cauză care trebuie investigată imagistic;
- RMN, mai ales atunci când este nevoie de o evaluare mai detaliată a anumitor glande sau structuri interne.
Cum „scapi” de „cortisol face”
Ca să reduci aspectul numit popular cortisol face, primul pas este să-i înțelegi cauza. Dacă fața rotunjită sau umflată apare în contextul administrării unui corticosteroid, precum prednisonul, medicul poate decide reducerea dozei, schimbarea medicamentului sau oprirea treptată a acestuia, în funcție de motivul pentru care îl iei. Este esențial să nu oprești singur/ă tratamentul, pentru că întreruperea bruscă poate lăsa corpul fără nivelul de cortizol de care are nevoie ca să funcționeze corect. Dacă ai nevoie de încă un avertisment, uite-l: oprirea necontrolată poate duce la:
- oboseală;
- răni sau ulcerații în gură;
- modificări ale culorii pielii;
- disconfort gastric;
- slăbiciune;
- scădere în greutate.
Dacă cortisol face este legat de sindromul Cushing sau de hipotiroidism, aspectul feței se gestionează prin tratarea cauzei de fond. Pe măsură ce dezechilibrul este ținut sub control, simptomele se pot reduce treptat, iar fața își poate recăpăta forma obișnuită. În cazul sindromului Cushing, opțiunile pot include:
- medicamente prescrise pentru reglarea producției de cortizol;
- intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea tumorilor de la nivelul glandelor suprarenale sau hipofizei;
- chimioterapie ori radioterapie.
Pentru hipotiroidism, tratamentul include de obicei levotiroxină, o formă sintetică de hormon tiroidian. Cu alte cuvinte, nu „scapi” de cortisol face prin detoxuri, masaj facial sau restricții drastice, ci printr-un diagnostic corect și printr-un plan medical potrivit cauzei reale.
Poți preveni apariția cortisol face?
Dacă ai citit cu atenție informațiile de mai sus, sigur îți vei răspunde singur/ă: nu poți preveni cortisosl face, pentru că depinde de o cauză din spate: unele persoane iau corticosteroizi fără să dezvolte față rotunjită, iar altele pot suferi de hipotiroidism sau sindrom Cushing fără acest semn vizibil. Totuși, poți reduce riscul de umflare a feței și de retenție de apă prin obiceiuri care susțin echilibrul hormonal, după cum vei vedea mai jos. Uite ce recomandăm!
Menține o greutate sănătoasă pentru tine
O greutate potrivită pentru corpul tău poate contribui la reducerea inflamației și a retenției de apă, inclusiv la nivelul feței. Cel mai bine este să lucrezi cu medicul sau cu un specialist în nutriție pentru un plan realist, nu cu diete dure care te lasă epuizat/ă.
Redu consumul de sare
Excesul de sare poate favoriza retenția de lichide și poate face fața să pară mai umflată. Încearcă să reduci alimentele ultraprocesate, conservele foarte sărate, chipsurile, mezelurile și gustările sărate consumate zilnic.
Bea suficientă apă
Când ești deshidratat/ă, corpul poate reține mai multe lichide, iar asta se poate vedea și pe chip. O hidratare temeinică și constantă pe parcursul zilei poate fi cheia cu care „descui” cortisol face, și e esențială, mai ales dacă bei cafea, transpiri mult sau consumi alimente sărate.
Dormi suficient
Somnul insuficient poate favoriza umflarea feței, inflamația și senzația că te trezești deja obosit/ă. O rutină de somn stabilă, cu aproximativ 7-9 ore pe noapte, susține ritmul circadian și ajută corpul să gestioneze mai bine stresul.
Ai grijă la alimentație
O alimentație bogată în zahăr, calorii „goale” și produse ultraprocesate poate accentua stresul metabolic și fluctuațiile de energie. În schimb, un stil apropiat de dieta mediteraneană poate susține mai bine echilibrul organismului.
Include mai des:
- fructe și legume;
- nuci și semințe;
- leguminoase, precum năut, linte și fasole;
- pește, fructe de mare și carne slabă, precum puiul la grătar;
- cereale integrale, precum pastele integrale sau quinoa;
- grăsimi sănătoase, precum avocado și ulei de măsline.
Limitează sau evită:
- alimente ultraprocesate, precum fast-food, chipsuri și băuturi carbogazoase;
- carbohidrați rafinați, precum produsele de patiserie și orezul alb;
- carne procesată, precum cârnați sau bacon;
- alimente foarte sărate, inclusiv conserve și nuci sărate;
- surse bogate în grăsimi saturate, precum unele tipuri de carne roșie și brânzeturi procesate.
Respectă nevoia de recuperare și oferă-ți pauze în mijlocul activității
Creierul are nevoie de timp de relaxare, în care să nu se afle permanent în alertă. Pauzele, activitățile liniștitoare și recuperarea după efort fizic pot ajuta corpul să nu rămână „blocat” în starea de tensiune și să ajungă să o considere un stil de viață.
Activități utile pentru relaxare:
- exerciții de respirație;
- scrisul în jurnal;
- citit de plăcere;
- puzzle-uri;
- activități reconfortante și simple, precum băile de soare sau starea de semiconștiență, în care admiri norii plimbându-se pe cer;
- activități simple care te ajută să te deconectezi.
Dacă faci sport intens, nu uita de stretching, mergi la masaj și ia-ți cel puțin o zi de pauză pe săptămână. Prea mult efort fără recuperare poate deveni încă o sursă de stres pentru corp.
Fă mișcare, dar fără excese
Mișcarea poate susține starea de bine și poate ajuta organismul să își regleze mai eficient răspunsul la stres. Fie că alegi să mergi pe jos, o alergare ușoară, să te plimbi cu bicicleta sau să faci înot, dans, tenis, yoga, exerciții cu greutăți, benzi elastice sau antrenamente cu greutatea corpului, vei vedea efectele, promit specialiștii.
Important este să alegi ceva ce poți practica constant, nu să te forțezi până la epuizare. Exercițiile prea intense, fără odihnă suficientă, pot ridica nivelul de stres în loc să îl scadă.
Gestionează stresul și practică mindfulness
Managementul stresului este una dintre cele mai importante direcții când vorbim despre prevenirea aspectului de cortisol face. Terapia, respirația conștientă, meditația, relaxarea musculară progresivă, yoga, tai chi sau scrisul în jurnal te pot ajuta să revii mai ușor în prezent și să nu rămâi captiv/ă în tensiune.
Poți încerca un „cocktail renal”, dar cu prudență
Așa-numitul „adrenal cocktail” este o băutură populară care îți oferă sodiu, potasiu și vitamina C, nutrienți asociați cu echilibrul electrolitic și susținerea energiei. Nu există suficiente dovezi că această rețetă reduce direct cortisol face, dar unele persoane par să fie convinse de eficacitatea sa.
Vezi mai jos o rețetă clasică:
- 1/2 cană suc de portocale neîndulcit;
- un praf de sare de mare;
- 1/4 linguriță cremă de tartar.
Acești nutrienți pot fi asimilați și din alimente obișnuite, așa că nu te complica cu mixuri pretențioase dacă cocktailul de mai sus nu e pe gustul tău. Pentru sodiu poți alege supă de oase, murături și alimente fermentate; pentru potasiu, avocado, banane, cartofi dulci și apă de cocos; pentru vitamina C, portocale, verdețuri, căpșuni, ardei gras și kiwi; iar pentru magneziu, semințe de dovleac, spanac, migdale și ciocolată neagră.
Când să te adresezi medicului dacă suspectezi că suferi de „cortisol face”
Dacă observi că fața ta se umflă tot mai tare, e mai rotundă sau mai „pufoasă” și bănuiești că ai putea fi și tu „victima” cortisol face, merită să fii atent/ă la semnele care apar în paralel. Umflarea feței devine mai îngrijorătoare atunci când este însoțită de acnee care se agravează, creșterea părului facial în zona bărbiei la femei, tendință de învinețire mai frecventă, în absența unor lovituri specifice, sau infecții ale pielii care se vindecă mai greu. În astfel de situații, nu este suficient să reduci consumul de sare, să dormi mai mult sau să încerci soluții de pe internet, pentru că schimbările pot avea o cauză hormonală care trebuie evaluată corect. Ceea ce te va duce, evident, la medic.
De asemenea, este recomandat să ceri sfatul medicului dacă, pe lângă modificările feței, pielii sau corpului, te confrunți cu glicemie crescută ori tensiune arterială ridicată. Diferența dintre schimbările produse de stres și cele provocate de niveluri mari de cortizol din cauze medicale poate fi greu de făcut fără analize și o evaluare atentă. De aceea, dacă bănuiești că ai cortisol face, cel mai sigur pas este să să mergi la medic, mai ales când aspectul feței se schimbă vizibil și persistă.
Surse foto: GPT, iStock
Surse articol: clevelandclinic, health.osu.edu, allarahealth.com, drbrighten, ucihealth.org, theguardian.com
Urmareste-ne pe Google News
