Endoscopia nazală versus alte proceduri de diagnosticare a bolilor ORL. Care este cea mai eficientă

Ai fost programată pentru o endoscopie nazală și habar nu ai la ce să te aștepți? Suferi de o afecțiune de tip ORL și nu ești sigură care este cea mai bună procedură de diagnosticare? Suntem aici ca să îți răspundem la întrebări și să te liniștim.

Află ce este endoscopia nazală, în ce cazuri este recomandată, care sunt riscurile la care te supui, dar și de ce este considerată cea mai bună metodă de detectare a bolilor ORL. Vezi tot ce trebuie să știi despre endoscopia nazală în rândurile de mai jos!

Endoscopia nazală: ce presupune această procedură

Endoscopia nazală oferă o examinare în detaliu a interiorului nasului și a sinusurilor, dar poate avea acces și spre deschiderea trompei lui Eustachio, respectiv spre legătura cu urechea medie. De aceea, este considerată cea mai precisă metodă de diagnosticare a bolilor ORL. În urma unei endoscopii nazale, medicul va avea asigurată o vizibilitate totală asupra tuturor structurilor nasului și va putea detecta orice deformări osoase, polipi, secreții de puroi, formațiuni cancerigene sau orice alte obstacole sau îngustări.

Ce este endoscopul? Deși la prima vedere instrumentul poate părea ușor intimidant, mai ales înainte de a-l vedea, în realitate nu e deloc atât de periculos cum pare. În general, endoscopul are circa 4 mm, este dotat cu lumină și un sistem de lentile care măresc suprafața ce urmează a fi investigată. Pentru a putea vizualiza imaginile, endoscopul este conectat la o cameră video care transmite rezultatele pe un monitor.

În ceea ce privește desfășurarea procedurii, află că ea depinde de la un caz la altul. Are loc, în general, în cabinetul unui specialist ORL. Cel mai probabil, vei sta așezată pe un scaun, cu spatele drept. Medicul va începe prin a anestezia local zona, pentru ca tu să nu simți nicio durere.

Va urma introducerea delicată a dispozitivului în fosele nazale. Procedura este nedureroasă și nu durează mai mult de câteva zeci de secunde, dar dacă simți un disconfort acut este bine să anunți medicul, care poate mări doza de anestezic sau poate alege un endoscop mai mic.

Procedura poate fi repetată de mai multe ori în aceeași fosă nazală. De asemenea, endoscopia nazală poate presupune și recoltarea de țesut pentru o analiză ulterioară.

Cum te pregătești pentru o endoscopie nazală

Nu există o modalitate anume de pregătire pentru o endoscopie nazală, dar este de preferat să porți o discuție cu specialistul și să îl informezi despre medicamentele pe care le iei. E esențial mai ales să îl pui la curent dacă îți administrezi pastile care subțiază sângele.

Poți mânca și poți bea înainte de procedură. Ține însă cont că vei fi anesteziată și informează doctorul în legătură cu potențialele alergii, dacă este cazul.

Ce să faci după o endoscopie nazală

Nefiind o procedură invazivă, îți poți relua fără probleme activitățile după o endoscopie nazală. E recomandat să nu bei și să nu mănânci timp de 30 de minute după ce ai fost supusă examinării, dar, în rest, te poți întoarce fără probleme la birou.

Discută cu specialistul în cazul în care există atenționări speciale și nu ezita să îi adresezi orice întrebare.

În ce cazuri este necesară o endoscopie nazală

În general, endoscopia nazală este recomandată în următoarele situații:

• înfundarea nasului;
• secreții nazale;
• dureri de cap care pot fi provocate de o sinuzită;
• percepția unor mirosuri urâte din nas;
• alterarea capacității de a simți mirosuri;
• sângerări nazale;
• durere la nivelul urechii;
• percepția unor zgomote stranii în ureche;
• rinosinuzită;
• polipi;
• tumori nazale.

De asemenea, o endoscopie nazală poate fi realizată și pentru evaluarea zonei înainte de o intervenție chirurgicală sau ca metodă de îngrijire postoperatorie. Procedura poate fi administrată și pe post de tratament, ca de exemplu, în cazul în care un obiect este blocat în nasul unui copil. Endoscopul mai poate fi folosit și pentru a trata în condiții minim invazive infecții ale sinusurilor, polipi nazali sau tumori.

Riscurile unei endoscopii nazale

O endoscopie nazală este o procedură nedureroasă și minim invazivă, așa că nu există riscuri în majoritatea situațiilor. În unele cazuri te poți confrunta însă cu:

• sângerări nazale;
• leșin;
• alergii la anestezic.

Dacă experimentezi vreuna dintre aceste senzații, este bine să îți anunți neapărat medicul.

Endoscopia nazală versus alte proceduri de diagnosticare: ce alegi

Endoscopia nazală are numeroase beneficii, dar nu este singura procedură de diagnosticare a unei afecțiuni ORL. Cele mai cunoscute alte tipuri de examinare de acest fel sunt rinoscopia și tomografiile computerizate ale zonei nazale.

Primul endoscop nazal a apărut în anii '60 și a început să fie folosit cu precădere în anii '70. Această procedură este azi preferată datorită imaginii complete pe care o oferă asupra sinusurilor și a foselor nazale, superioară atât celor puse la dispoziție de rinoscopie, dar și de tomografii. De asemenea, o endoscopie nazală este nedureroasă, minim invazivă, necostisitoare și prezintă beneficiul de a preveni expunerea inutilă la radiații.

De partea cealaltă, rinoscopia este de două feluri: anterioară și posterioară. Prima presupune inserarea în fiecare nară a unui specul în formă de con scobit, iar cealaltă folosește un sistem de oglinzi pentru a vizualiza interiorul nasului.

În ceea ce privește tomografia computerizată, procedura folosește raze X pentru a oferi imagini detaliate ale interiorului corpului tău. În cazul sinusurilor paranazale, este utilizată pentru a detecta tumori, curbura septului nazal (deviația de sept), polipi, acumularea de puroi etc.

Specialiștii sunt de părere că cea mai bună procedură de diagnosticare a afecțiunilor ORL este reprezentată de endoscopia nazală. Acest fapt a fost confirmat printr-un studiu desfășurat între 2009 și 2013 în departamentul de ORL al MGM Medical College & MY Hospitals din India. În urma examinării a 200 de pacienți s-a constatat că cele mai bune rezultate erau oferite de endoscopia nazală. Semnificativă este comparația cu tomografia, care a diagnosticat greșit patru cazuri de deviație de sept, identificate însă de endoscopie. Astfel, concluzia la care au ajuns autorii studiului este că endoscopia nazală e cea mai potrivită procedură de diagnosticare a bolilor ORL, mai ales atunci când este vorba despre patologii ale nasului și sinusurilor sau despre variații anatomice care pot fi inaccesibile rinoscopiei sau dificil de observat pe o tomografie.

Prin urmare, medicii te sfătuiesc să apelezi cu încredere la endoscopia nazală pentru orice afecțiune ORL. Conform specialiștilor, procedura se dovedește cea mai potrivită și trebuie să facă parte din rutina de examinare completă a nasului și a sinusurilor.