Testul AMH (evaluarea hormonului anti-Mullerian)

Testul AMH (evaluarea hormonului anti-Mullerian)

Redactor Divahair.ro

Fertilitatea scade în mod natural după 25-30 de ani, iar după 35 de ani, scade în mod accelerat. Cu toate acestea, există și alte alegeri pe care le facem în viață și care pot afecta fertilitatea, fără să conștientizăm. Unul dintre cei mai importanți factori de risc este fumatul. Numeroase studii arată că fumatul grăbește intrarea la menopauză cu până la 4 ani și crește riscul pentru eșecuri reproductive-sarcină ectopică sau avorturi spontane. Un stil de viață sănătos, cu evitarea fumatului, sedentarismului și alimentelor aditivate, poate proteja fertilitatea.

Alt factor de risc major îl reprezintă bolile cu transmitere sexuală, precum și chiuretajele pentru sarcini nedorite. O metodă simplă, cum este utilizarea prezervativului, poate să prevină probleme serioase în viitor. Infecția genitală cu Chlamydia este extrem de frecvență, asimptomatică și nedepistată. Multe dintre persoanele care apelează la clinici de fertilitate află abia cu această ocazie că au contractat cu mult timp înainte o infecție care, chiar și când este tratată, poate lăsa sechele definitive.

Obezitatea, un fenomen în creștere în toată lumea, este, la rândul ei, asociată cu numeroase probleme reproductive: infertilitate, avorturi, nașteri premature, hipertensiune sau diabet gestațional, afectarea fătului până la deces intrauterin. Nu trebuie uitat că succesul reproducerii se referă nu numai la implantarea sarcinii ci, mai ales, la aducerea pe lume a unui copil sănătos. Multe aspecte legate de stilul de viață pot afecta fertilitatea, dar și sănătatea și evoluția viitorului copil.

Testul AMH (evaluarea hormonului anti-Mullerian) nu este foate cunoscut în România, deși poate oferi informații despre rezerva ovariană a unei femei, adică despre fertilitate

Testul AMH arată rezerva de ovule a unei femei, sau, cu alte cuvinte, vârsta reproductivă a ovarelor, care nu este mereu corespunzătoare vârstei cronologice. Analiza se efectuează din sânge și determină nivelul de hormon anti-Mullerian. Acest hormon este secretat de către foliculii ovarieni care conțin celule reproductive. De aceea, testul este recomandat pentru a evalua rezerva ovariană de celule reproductive (ovule) la femei.

Testarea AMH face parte din evaluarea fertilității și ajută medicul să aprecieze șansele de succes ale tratamentelor de fertilitate și urgența acestora. Deși în prezent nu se recomandă screeningul de rutină, toate femeile aflate la vârsta reproductivă ar trebui să facă acest test, pentru a putea lua, în cunoștință de cauză, decizii referitoare la perioada cea mai potrivită pentru avea copii.

În lume, peste 10% dintre femei au valori foarte reduse ale acestui test, fără să aibă niciun simptom. În statisticile noastre, proporția este mai mare, ajungând la 25-30% dintre femeile care își doresc un copil.

Aceste femei nu își pot permite să amâne prea mult conceperea unui copil, pentru că fertilitatea lor se va deteriora rapid, înainte de 30-35 de ani și nici tratamentele de fertilitate nu vor mai avea șanse mari de succes. Pentru aceste femei, o vizită la specialistul în medicină reproductivă poate fi salvatoare. Vor lua decizii corecte și nu vor amâna nepermis de mult sarcina sau, cel puțin, vor afla despre posibilități de prezervare a fertilității, dacă există motive obiective de amânare.

Testul AMH a fost introdus în ultimii ani și mulți medici nu sunt la curent cu utilitatea sau interpretarea lui, mai ales dacă nu sunt specializați în domeniul reproducerii. Încă se cercetează și se stabilesc diferite corelații, pentru a-l putea valorifica la parametri optimi.

De aceea, testul este familiar mai mult celor care se confruntă cu infertilitatea. Sperăm ca, într-un timp cât mai scurt, să fie recomandat pe scară mai largă, încă de la consultațiile la medicul de familie. Tendința de a amâna sarcină, combinată cu frecvența mare a persoanelor cu rezervă ovariană scăzută, determină o creștere îngrijorătoare a problemelor de fertilitate. O mare parte dintre acestea ar putea fi prevenite dacă s-ar efectua acest test între 20 și 30 de ani, sau, și mai bine, dacă sarcina nu ar mai fi amânată după 30-35 ani, vârstă la care fertilitatea naturală scade accelerat. Un consult ginecologic cu ecografie pelvină și o vizită la un medic specializat în medicină reproductivă sunt suficiente pentru o consiliere adecvată referitor la planurile reproductive. În afara testării AMH și anatomiei genitale, medicul evaluează și alți factori de risc legați de antecedentele medicale sau stilul de viață și poate informa corect referitor la șanse, riscuri și opțiuni.

Deși nivelul AMH nu variază în funcție de perioada ciclului ovulator, un nivel scăzut nu înseamnă neapărat infertilitate în cazul unui nivel scăzut de Vitamina D. În urmă suplimentării și obținerii unui nivel optim al vitaminei D și repetarea determinării AMH, valoarea acestuia o să fie corectă-crescută sau scăzută în funcție de rezerva ovariană.

Vitamina D3 este produsă în urmă expunerii la soare (razele ultraviolete B) în pielea umană sau este absorbită intestinal dintr-o gamă mică de alimente. Aceste forme sunt biologic inactive și ajung prin sânge la nivel hepatic unde sunt hidroxilate (metabolizate) în calcidiol. Acesta este formă de depozit care este măsurată pentru identificarea deficiențelor. Ulterior, ajuns în rinichi, o parte (în funcție de necesar) se transformă în calcitriol, formă activă a vitaminei D. Calcitriolul circulă sub formă de hormon în sânge, îndeplinind mai multe funcții.

Acțiunea biologică a vitaminei D (unde este direcționată) este mediată prin intermediul unui receptor specific VDR (Vitamin D receptor) care se află localizat în variate țesuturi, inclusiv schelet, glande paratiroide și țesuturi reproductive.

Tocmai faptul că acest receptor se găsește la nivel reproducător (Ovar, Uter, Placentă) a ridicat ipoteza implicării și importanței vitaminei D în fertilitate.

Vitamina D în etiologia și managementul SOPC

67-85% din femeile cu SOPC au deficit de Vitamină D (cu o medie <20ng/ml).

Deficitul de vitamina D duce la scăderea secreției insulinei și scăderea eficienței receptorului insulinic, iar pe de altă parte duce la creșterea inflamației, toate acestea participând la rezistența la insulină.

Deficitul de vitamina D duce de asemenea la dereglări în metabolismul calcic, profund implicat în dezvoltarea foliculară (ducând astfel la infertilitate anovulatorie) și în dereglarea menstruală, aceasta din urmă fiind stimulată și de creșterea PTH (ParaThyroid Hormone/ Parathormon, Hormonul secretat de glandele paratiroide) în urma deficitului de vitamina D.

Creșterea nivelului de PTH stimulează testosteronul, iar cumulată cu inhibarea SHBG (Sex Hormone Binding Globuline/ Proteină plasmatică ce are capacitate de legare a androgenilor și estradiolului, secretată de celule hepatice) datorată deficitului de Vit.D, duce la hiperandrogenism, deci hirsutism și acnee.

tet

Nu este obligatoriu ca toate cele 3 mecanisme de mai sus să fie prezente și nu neapărat în același timp, ele fiind în schimb cele mai probabile explicații ale corelației SOPC-Vit.D. Lipsa acestei vitamine din organism poate duce la slăbirea oaselor, iar în cele mai rare cazuri femeile gravide care au un nivel scăzut de vitamina D în timpul sarcinii pot naște copii rahitici, susțin specialiștii. Micul dejun, susțin oamenii de știință, este o sursă bogată în vitamina D, care poate fi găsit în margarină, ficat, ou și cereale.

Quatrefolic, folat de ultimă generație, joacă un rol important în metabolismul amino-acizilor și metilarea proteinelor, lipidelor și acizilor nucleici. Deficiența ereditară sau dobândită de folat contribuie la acumularea homocisteinei. Dereglarea metabolismului folaților poate explica slaba maturare a endometrului și slaba calitate a ovocitelor.

Mio-inozitol ajută organismul să utilizeze eficient insulină și susține promovarea echilibrului hormonal și funcția ovariana restaurând ovulația și remediind simptomele SOPC. 

N-acetilcisteina crește sinteză de glutation, cel mai puternic antioxidant, care are funcție de coenzimă în numeroase reacții de oxido-reducere, protejând organismul de efectele radicalilor liberi și deci protejându-ne de stresul oxidativ.

Pentru detalii despre produs, Click Aici.

MYO-SUN PLUS- Feminitate înainte de toate

MYO-SUN PLUS conține:

• Mio-inozitol – 2g
• N-acetilcisteină – 200mg
• Vitamină D3 – 10 µg
• Quatrefolic®-556 µg (echivalent la 300 µg folat)

Mod de administrare MYO-SUN PLUS:

- 2 plicuri pe zi (unul dimineața și unul seara) până la apariția sarcinii sau a efectelor dorite.

Pentru reducerea androgenismului, studiile au înregistrat rezultate satisfăcătoare după minim 6 luni de administrare. Produsul poate fi achiziționat din farmacii sau online aici: Click Aici

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

4.1 (10)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.