Ce înseamnă să ai inima rănită?
Sindromul inimii frânte sau inima rănită este o afecțiune reală, care a fost descrisă pentru prima dată în 1990 în Japonia. Cunoscută și sub denumirea de cardiomiopatie Takotsubo, inima rănită este, de fapt, o slăbire a ventriculului stâng, camera principală de pompare a inimii, de obicei ca rezultat al stresului emoțional sau fizic sever. Afecțiunea mai este numită și cardiomiopatie indusă de stres, iar majoritatea oamenilor se recuperează fără leziuni cardiace pe termen lung.
Cercetările arată că peste 90% dintre pacienții care suferă de această afecțiune sunt femei cu vârsta cuprinsă între 58 și 75 de ani, însă din fericire majoritatea persoanelor se recuperează fără să rămână cu leziuni pe termen lung.
Există mai multe tipuri de cardiomiopatie Takotsubo, și anume:
Apicală. Acesta afectează jumătatea inferioară a inimii și este cel mai frecvent tip, reprezentând mai mult de 80% din cazuri.
Mid-ventriculară. Acest tip afectează secțiunea mijlocie a ventriculilor. Zona afectată arată ca o centură sau un inel în jurul inimii.
Bazală. În acest caz, zona afectată arată tot ca un inel sau o centură, dar este mai sus decât în cazul cardiomiopatiei mid-ventriculare. Acest tip este foarte rar și reprezintă aproximativ 2% din cazuri.
Focală. Acesta este cel mai rar tip, reprezentând aproximativ 1% din cazuri și implică o suprafață mult mai mică decât celelalte tipuri. Zona afectată formează o umflătură care iese vizibil din restul inimii.
Cum recunoști inima rănită?
Simptomele sindromului inimii frânte sunt similare unui atac de cord și includ dureri în piept și dificultăți de respirație. O persoană care suferă de inimă rănită va avea schimbări dramatice ale ritmului cardiac și al substanțelor din sânge care sunt tipice unui atac de cord. Dar, spre deosebire de un atac de cord, arterele cardiace nu se blochează.
De ce apare inima rănită?
Nu se știe exact de ce apare inima rănită, însă cercetătorii spun că o creștere a hormonilor de stres, cum ar fi adrenalina, ar putea afecta temporar inimile unor oameni. Cu toate acestea, nu se înțelege pe deplin modul în care acești hormoni ar putea răni inima.
Având în vedere faptul că cele mai vulnerabile persoane sunt femeile mai în vârstă de 58 de ani, o posibilă explicație ar fi nivelul foarte scăzut de estrogen din organism la acea vârstă. Estrogenul protejează inima împotriva efectelor nocive ale hormonilor de stres, iar dacă acesta scade, femeia devine mai vulnerabilă.
Alte posibile cauze pot include o strângere temporară a arterelor mari sau mici ale inimii sau o modificare a structurii mușchiului inimii.
În general, sindromul inimii frânte apare în urma unui eveniment fizic sau emoțional intens. Orice lucru care provoacă un răspuns emoțional puternic poate declanșa afecțiunea. Exemplele includ:
- O boală bruscă, cum ar fi un atac de astm sau o infecție cu COVID-19
- O operație majoră
- Un os rupt brusc
- Moartea unei persoane dragi sau altă pierdere
- O frică extrem de puternică în fața unui eveniment traumatizant
În cazuri foarte rare, unele medicamente pot provoca inima rănită, și anume:
- Medicamente de urgență utilizate pentru tratarea reacțiilor alergice severe sau a crizelor severe de astm
- Unele medicamente care sunt folosite pentru tratarea anxietății
- Decongestionantele nazale
- Drogurile precum metamfetamina și cocaina
Cum te afectează inima rănită?
Sindromul inimii frânte afectează doar o parte a inimii, întrerupând pentru scurt timp modul în care inima pompează sânge. Restul inimii continuă să funcționeze ca de obicei. Dacă inima nu pompează eficient, întregul corp este afectat negativ, deoarece fiecare celulă se bazează pe aportul constant de oxigen pe care îl transportă sângele în organism.
Cum poate provoca stresul brusc inima rănită?
Când experimentezi un eveniment stresant, corpul tău produce hormoni și proteine, cum ar fi adrenalina și noradrenalina, care sunt menite să te ajute să faci față stresului.
Mușchiul inimii poate fi copleșit de cantitatea masivă de adrenalină produsă. Excesul de adrenalină poate provoca îngustarea arterelor mici care alimentează inima cu sânge, determinând o scădere temporară a fluxului de sânge către inimă.
Alternativ, adrenalina se poate lega direct de celulele inimii, determinând pătrunderea unor cantități mari de calciu în celule. Acest aport mare de calciu poate împiedica celulele inimii să bată corect. Efectele adrenalinei asupra inimii în cazul sindromului de inimă frântă sunt temporare și complet reversibile - inima se recuperează de obicei complet în câteva zile sau săptămâni.
Ce complicații pot apărea din cauza sindromului inimii frânte?
Majoritatea persoanelor care au inima rănită se recuperează rapid și nu rămân cu probleme de lungă durată. Cu toate acestea, afecțiunea poate reapărea din nou. În aceste cazuri, se poate vorbi de cardiomiopatie takotsubo recurentă.
Complicațiile sindromului inimii frânte includ:
- Apariția lichidului în plămâni (edem pulmonar)
- Tensiune arterială scăzută
- Bătăi neregulate ale inimii (aritmii)
- Insuficiență cardiacă
- Cheaguri de sânge în inimă
Cum previi inima rănită?
Pentru a preveni un alt episod de sindrom de inimă frântă, medicii recomandă, de obicei, tratament pe termen lung cu beta-blocante sau medicamente similare. Aceste medicamente blochează efectele potențial dăunătoare ale hormonilor de stres asupra inimii.
Pe lângă acest tratament, este esențial să iei măsuri pentru gestionarea stresului emoțional, făcând mai mult exercițiu fizic și apelând la tehnici de mindfullness și relaxare.
În plus, este important să ai un stil de viață sănătos, inclusiv să te odihnești mult, să eviți fumatul, alcoolul și alte substanțe toxice.
Așadar, este obișnuit să auzi oameni vorbind despre o „inimă rănită” atunci când vorbesc despre emoțiile lor. Dar sindromul inimii frânte chiar există și este o afecțiune medicală temporară. Simptomele acesteia sunt similare cu un atac de cord, însă inima rănită se poate vindeca și nu lasă urme negative pe termen lung.
Citește și: Ce este cardiomiopatia dilatativă la adulţi: cauze, simptome, tratament
Urmareste-ne pe Google News
