Adevarata Stare de Bine
Eat Positive
Nu Skin

Suferi de dispnee? 14 cauze posibile

Miercuri, 19.09.2018
de Elena Perescu

Apariția simptomelor de dispnee – dificultatea în respirație – poate semnala nu una, ci până la 15 afecțiuni și tulburări, cronice sau nu. Dispneea poate apărea din variate motive: de la un efort fizic susținut, de la simple răceli, variate obstrucții ale căilor aeriene până la tumori cancerigene, insuficiență cardiacă și afecțiuni grave ale plămânilor.

Cum se manifestă dispneea

Femeie cu probleme de respiratie cere ajutor

Scurtarea acută a respirației se poate produce brusc și poate apărea în urma unei simple activități fizice intense, dar trece la scurt timp, în vreme ce insuficiența respiratorie cronică se dezvoltă mai lent, dar durează mai mult. Tulburările acute și cronice ale respirației sunt două probleme care au un nivel de gravitate și cauze diferite. 

Celor care suferă de dispnee acută, bruscă, li se recomandă mersul la Camera de Gardă, în cazul în care aceasta nu se potolește de la sine, în timp util. În schimb, celor care observă treptat instalarea dispneei cronice, care se înrăutățește odată cu trecerea timpului, li se recomandă programarea de urgență la medicul de familie. Aceasta reprezintă o afecțiune care trebuie imediat tratată, indiferent dacă este vorba despre dispnee acută sau cronică, mai ales dacă dificultatea în respirație este însoțită de dureri în piept sau tuse cu sânge.

Dispneea: cauze și tratament

Înainte de vizita la un medic specialist, află care sunt cele mai comune motive ale apariției dispneei la adulți.

Astmul

Dificultatea în respirație este unul dintre simptomele definitorii ale astmului bronșic – poate cel mai cunoscut chiar-, împreună cu respiratul șuierat, tusea și senzație de presiune la nivelul toracelui. Aceste reacții apar din cauza micșorării căilor respiratorii. Există două manifestări principale ale astmului bronșic - unul alergic și unul nonalergic - fiecare dintre ele având cauze și tratamente mai mult decât diferite.

Astmul alergic apare în urma expunerii la anumiți alergeni, precum ar fi fumul de țigară, polenul, blana  animalelor de companie, acarienii sau mucegaiul. Acest tip de astm este relativ ușor de tratat prin administrarea de medicamente recomandate de medicul specialist, după consult și diagnosticare.

Despre astmul nonalergic se cunosc mai puține informații, iar asta îl face ceva mai greu de tratat. Acesta se regăsește cel mai adesea în rândurile femeilor de vârstă mijlocie și supraponderale. Momentan nu se știe dacă o eventuală scădere în greutate ajută la atenuarea simptomelor astmului nonalergic.

Astmul nu se dezvoltă numai în copilărie. El poate apărea și brusc, la maturitate. În ambele cazuri, se poate ajunge cu ușurință la stadiul cronic al acestuia, dacă nu este diagnosticat și tratat corespunzător din timp.

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC)

Boala pulmonară obstructivă cronică are două manifestări principale: bronșita cronică și emfizemul. Asemenea astmului bronșic, BPOC survine în urma îngustării căilor respiratorii. Diferența este că bronhopneumopatia obstructivă cronică nu provoacă doar scurtarea respirației, ci și respirația șuierătoare, senzația de durere în piept și tusea productivă.

Persoanele care suferă de BPOC au permanent probleme cu respirația, chiar și când stau jos sau sunt în repaus total. Cel mai adesea, boala pulmonară obstructivă cronică se regăsește la persoanele în vârstă și tinde să se înrăutățească de-a lungul timpului, dacă nu este identificată și tratată corespunzător.

Fumatul este cel mai important factor de risc pentru BPOC, fie că este vorba de fumat pasiv sau activ. Persoanele fumătoare care suferă de boala pulmonară obstructivă cronică trebuie să se lase neapărat de acest obicei nociv.

Din nefericire, până în prezent nu s-a găsit niciun remediu pentru această afecțiune, dar există tratamente care țin simptomele în frâu și care se administrează în funcție de gravitatea lor. Tratamentele pot consta în administrarea de medicamente pe cale orală sau prin inhalare, oxigenoterapie, chirurgie și, în situații extrem de grave, se poate face chiar și un transplant pulmonar.

Embolismul pulmonar

O embolie pulmonară este, pe scurt, un cheag de sânge care migrează dintr-o altă parte a corpului (de obicei, din zona picioarelor) până în plămâni. Acesta poate declanșa dificultate în respirație, dureri în piept și, în cazuri ceva mai grave, tuse cu sânge. Atenție mare ! Embolismul pulmonar este o afecțiune cu potențial fatal și trebuie tratat de urgență.

Din nefericire, există și unii oameni care sunt predispuși genetic la embolii pulmonare. Dar, în general, embolismul pulmonar apare la fumătorii înrăiți, la persoanele supraponderale sau care prezintă alte afecțiuni precum cancerul sau iau anumite medicamente pe cale orală, ca tratament îndelungat - inclusiv pastilele contraceptive. Embolismul pulmonar poate apărea în urma unor perioade mari în care individul în cauză nu își schimbă poziția corpului, cel mai adesea în urma călătoriilor lungi cu avionul – de evitat pe cât de mult posibil!

Embolismul pulmonar se poate preveni prin mișcare fizică regulată (evită sedentarismul, ridică-te de pe scaun cel puțin 5 minute, o dată la o oră), prin hidratarea frecventă și, de asemenea, prin purtarea unor șosete de compresie. Tratamentul cel mai des întâlnit pentru embolismul pulmonar este acela cu anticoagulante și, în cazurile mai grave, se poate recurge la intervenții chirurgicale.

Intoxicaţia cu monoxid de carbon

Monoxidul de carbon este un pericol real, care afectează un număr tot mai mare de oameni. Acest gaz inodor și fără gust este produs prin arderea combustibililor în mașini, camioane, șemineuri, cuptoare și grătare. Inspirarea monoxidului de carbon într-un spațiu mic, neventilat, poate duce la leziuni cerebrale sau chiar la moarte, deoarece acesta ia locul oxigenului din celulele roșii din sânge. Simptomele de intoxicație cu monoxid de carbon pot include dificultatea în respirație, amețelile cronice și durerea acută de cap.

Intoxicaţia cu monoxid de carbon poate fi atât acută, cât și cronică. Cea mai ușoară metodă de prevenire a intoxicației cu monoxid de carbon este instalarea unui detector de gaze în casă, de către un specialist.

Reacțiile alergice

Femeie isi sufla nasul de la reactie alergica

Reacțiile alergice severe – cunoscute și sub denumirile de anafilaxie, șoc anafilactic sau șoc alergic – se declanșează în urma expunerii la anumiți factori alergeni. Înțepăturile de albine și consumul de arahide sunt cele mai cunoscute și frecevente cauze ale insuficienței respiratorii apărute în urma unui șoc anafilactic.

Insuficiența respiratorie se agravează dacă reacția alergică declanșează și alte simptome, precum umflarea și blocarea căilor respiratorii, mâncărimi, sângerări, vărsături și diaree.

Cel mai rapid și eficient remediu pentru aceastp afecțiune este injecția cu epinefrină (adrenalină). Oamenii care știu că au alergii severe poartă de obicei câte o doză de epinefrină asupra lor, tehnologia modernă făcând tot mai facilă administrarea acestora.

Sufocarea

Se întâmplă foarte des ca oamenii să se înece cu o bucată de mâncare. În acest caz, pacientul trebuie să tușească, să încerce să vorbească, pentru a elibera corzile vocale, ca să permită aerului să treacă prin ele. Dacă aceste două metode simple nu funcționează, se recomandă de urgență aplicare manevrei Heimlich, extrem de eficientă.

Pneumonia

Există două tipuri de pneumonie: pneumonia virală și pneumonia bacterienă. Insuficiența respiratorie apare cel mai adesea în cazul pneumoniei virale. Acest tip de pneumonie este mai puțin gravă decât pneumonia bacteriană și se vindecă în cel mult trei săptămâni.

Dificultățile în respirație apar din cauza căilor respiratorii care se umflă și a săculelor de aer din plămâni care se umplu cu mucus. Pneumonia bacteriană poate fi tratată cu antibiotice, în vreme ce medicamentele antivirale se administrează în cazul pneumoniei virale. La cazurile mai grave, la copii și la oamenii în vârstă se apelează și la vaccinuri împotriva bacteriilor de tipul Streptococcus pneumoniae - cea mai frecventă cauză a pneumoniei bacteriene.

Scăderea tensiunii arteriale

Tensiunea arterială extrem de scăzută - numită hipotensiune arterială - poate provoca, pe lângă dificultate în respirație, amețeli și chiar leșin. Tensiunea arterială scăzută poate fi cauzată de deshidratare, infecție în corp, sarcină sau poate apărea în urma administrării de anumite medicamente sau din cauza unor afecțiuni medicale.

Prevenirea scăderii tensiunii arteriale constă în hidratare constantă, consum echilibrat de sare, evitarea consumului de alcool, purtarea unor șosete de compresie și evitarea administrării medicamentelor care o pot declanșa.

Probleme cardiace

Inima și plămânii sunt două organe strâns legate. Dacă inima nu mai pompează sânge în parametri normali, și plămânii au de suferit, iar primul semn în acest sens este dispneea.

Afecțiunile cardiace care pot provoca dificultăți de respirație sunt, printre altele, inima mărită, bătăile anormale ale acesteia sau, în cel mai grav caz, un atac de cord. Dificultățile de respirație reprezintă un simptom comun, un semnal de alarmă important, regăsit la persoanele care suferă de insuficiență cardiacă congestivă.

Obezitatea

O persoană supraponderală sau obeză are o probabilitate mai mare să dezvolte astm sau dispnee. Din cauza excesului de grăsime, se exercită o presiune pe peretele toracic sau asupra diafragmei, comprimând plămânii. Hormonii inflamatori secretați de excesul de grăsime corporală pot, de asemenea, să afecteze căile respiratorii.

Fumatul

Nu trebuie să fii un fumător înrăit sau să ai acest obicei mult timp. Dificultatea în respirație se activează destul de rapid în cazul celor care au acest viciu. Fumătorii ignoră dispneea cauzată de obiceiul lor, fără să realizeze faptul că scurtarea respirației poate fi doar primul pas către BPOC, cancer pulmonar sau alte afecțiuni mai grave.

Scurtarea acută a respirației este, de asemenea, un simptom al unei afecțiuni numite sindrom de hipoventilizare a obezității (SHS). Aceasta se declanșează când scade nivelul de oxigen și crește nivelul de dioxid de carbon din sânge. În cazuri grave, SHS poate duce la probleme cardiace și chiar la moarte.

Cancerul de plămâni

Având în vedere faptul că este una dintre cele mai grave afecțiuni la plămâni, este normal ca acest tip de cancer să provoace dispnee. Problema gravă este că, în cazul bolnavilor de cancer la plămâni, dificultatea în respirație este un simptom care apare după mult timp de la declanșarea bolii în corp, când deja boala nu mai poate fi tratată.

Coastele rupte

Una sau mai multe coaste rupte pot provoca mari dificultăți de respirație, împreună cu dureri pătrunzătoare în cutia toracică. În caz grav, o coastă ruptă poate perfora plămânul (pneumotorax), ducând chiar și la decesul persoanei. Mai ales în urma unui accident, oricât de neînsemnat ar părea el, se acuză brusc dificultăți de respirație și durere severă în piept, se recomandă îngrijiri medicale de urgență. De asemenea, coastele fracturate pot crește riscul de pneumonie, în special în rândul persoanelor în vârstă.

Anxietatea

Dispneea este unul dintre cele mai cunoscute și mai comune simptome ale unui atac de anxietate. Se manifestă printr-o stare de hiperventilare, pacientul având mari dificultăți în a-și trage următoarea suflare. Urmează apoi instalarea sentimentului de panică, declanșarea palpitațiilor, transpirație excesivă și senzația de pericol iminent. Celor care suferă de stări anxioase li se recomandă exersarea unor tehnici de relaxare și respirație, limitarea consumului de cofeină și alcoolul și evitarea fumatului.

Dispneea la copii

Deoarece sistemul respirator nu este format în întregime, prezența dispneei la copii nu este ceva îngrijorător. Această dificultate în respirație se manifestă la copiii între 0 și 7 ani destul de des - apare la aproximativ 35% dintre ei - și reprezintă, automat, un motiv de îngrijorare pentru părinți. În general, cu cât este un copil mai mic, cu atât acesta respiră mai neregulat - apar dereglări ale ritmului, cadenței sau intensității respirației.

Când devine dispneea la copii îngrijorătoare? În momentul în care este însoțită de alte simptome și în cazurile în care crizele devin mai frecvente decât de obicei. Astfel, la minori nu este deloc indicat tratarea dispneei fără o vizită în prealabil la medic, deoarece se poate agrava problema. Micuțul trebuie dus de urgență la medicul pediatru, care efectuează un prim control, ascultând plămânii acestuia cu ajutorul unui aparat numit fonendoscop. Dacă identifică nereguli, pediatrul dă părinților o trimitere la pneumolog și la cardiolog, pentru a continua investigațiile.

Oricare din cele de mai sus ar fi cauza dificultății în respirație, se recomandă consultarea unui medic. Cel mai adesea, majoritatea oamenilor nu consideră dispneea o problemă de sănătate reală și încearcă să trăiască cu ea. Iar acest obicei mai mult decât nesănătos nu face decât să acutizeze problema și să îi aducă pe aceștia în ultima clipă pe mâinile doctorilor - iar la unii dintre ei această "ultimă clipă" poate fi, din nefericire, mult prea târziu. Lipsa de aer poate fi un semn clar al prezenței unei afecțiuni serioase în corp, afecțiuni ce poate chiar pune viața în primejdie! Nu o ignora, ci prezintă-te de urgență la un specialist pentru stabilirea unui diagnostic și prescrierea unui tratament corespunzător, în cazurile în care este necesar unul.

Surse foto: iStock

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

0 (0)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.

    Ti-a placut articolul? Urmareste DivaHair pe Facebook sau pe mail!

    Cauta un furnizor in zona ta

    Ai nevoide de un SFAT?

    Adauga o intrebare la care vrei sa primesti raspuns. Comunitatea DivaHair te ajuta.

    întreabă

    LIKE si intra in universul divelor!