Stenoza pielocaliceală: cauze, simptome și tratament
Cuprins
- Ce este stenoza pielocaliceală
- Cauzele stenozei pielocaliceale
- Simptomele stenozei pielocaliceale
- Diagnosticul stenozei pielocaliceale
- Tratamentul stenozei pielocaliceale
Rinichii filtrează sângele, elimină deșeurile și produc urina care trebuie să ajungă, fără obstacole, până la vezică. Când această cale se îngustează sau se blochează undeva pe traseu, consecințele pot fi serioase, iar una dintre cele mai frecvente cauze ale unei astfel de obstrucții este stenoza pielocaliceală. Deși numele sună intimidant, afecțiunea poate fi tratată cu succes. Află totul despre stenoza pielocaliceală!
Ce este stenoza pielocaliceală
Stenoza pielocaliceală - cunoscută în literatura medicală internațională și sub denumirea de obstrucție a joncțiunii pieloureterale - este o îngustare sau blocare la nivelul zonei de legătură dintre pelvisul renal (bazinețul rinichiului) și ureter, tubul care transportă urina de la rinichi spre vezica urinară.
Rinichii produc urină prin filtrarea sângelui și eliminarea deșeurilor, sărurilor și apei. Urina se scurge din rinichi în pelvisul renal, apoi în ureter. Când această joncțiune se îngustează, rinichiul produce urină mai repede decât poate fi drenată, ceea ce duce la acumularea ei în rinichi și la dilatarea acestuia - o afecțiune numită hidronefroză.
Blocajul poate fi fie congenital - pacientul se naște cu el - fie poate apărea în timp, ca urmare a unui traumatism sau a modificărilor anatomice odată cu vârsta. Blocajul poate fi cauzat de țesut cicatricial, de încovoierea ureterului, de un vas de sânge poziționat greșit sau, rareori, de o tumoră.
Bărbații sunt de peste două ori mai predispuși să dezvolte această afecțiune față de femei, iar rinichiul stâng este afectat de aproximativ două ori mai frecvent decât cel drept.
Cauzele stenozei pielocaliceale
Cauzele stenozei pielocaliceale variază în funcție de vârstă și pot fi congenitale sau dobândite.
Cauze congenitale (prezente de la naștere)
Cea mai frecventă cauză a obstrucției congenitale este o îngustare intrinsecă a joncțiunii, cauzată de o dezvoltare musculară anormală sau de prezența unor benzi fibroase la nivelul ureterului. Ureterul malformat nu se contractă ritmic pentru a propulsa urina spre vezică - în loc să se comporte ca un tub muscular funcțional, segmentul afectat acționează practic ca un obstacol în calea fluxului normal de urină.
O altă cauză congenitală importantă este reprezentată de vasele de sânge aberante. Un vas de sânge aberant - de obicei o arteră, uneori și o venă - care hrănește polul inferior al rinichiului se poate drapa peste ureter chiar la nivelul joncțiunii pieloureterale. Pe măsură ce persoana crește și vasele de sânge se măresc, compresia exercitată devine suficient de mare pentru a împiedica drenajul normal al urinei, ducând la dilatarea progresivă a pelvisului renal.
Cauze dobândite (apărute în timp)
Când stenoza apare la copii mai mari sau la adulți, cauzele includ de obicei țesut cicatricial, anomalii musculare asociate cicatricilor, calculi renali, infecții sau intervenții chirurgicale anterioare în zonă. Compresia joncțiunii de către un vas de sânge sau de către benzi fibroase din jurul ureterului poate fi, de asemenea, responsabilă.
Stenoza pielocaliceală este rară la adulți, dar poate apărea după litiază renală, intervenții chirurgicale sau leziuni ale ureterului.
Simptomele stenozei pielocaliceale
Simptomele variază considerabil de la un pacient la altul. Unele persoane nu prezintă niciun simptom ani de zile, afecțiunea fiind descoperită întâmplător în cadrul unor investigații pentru alte probleme. Altele dezvoltă simptome care afectează semnificativ calitatea vieții.
Durerea în zona lombară sau laterală (spate) este unul dintre simptomele principale. Ea poate fi intermitentă și unii pacienți o resimt mai intens după consumul de alcool, cafea sau lichide în cantități mari. Durerea se poate localiza uneori în față, iradind spre zona inghinală.
Alte simptome frecvente includ:
- greață și vărsături asociate episoadelor dureroase
- infecții urinare recurente
- urinare dificilă și dureroasă
- sânge în urină (hematurie)
- la sugari, masă abdominală palpabilă
Când infecția apare în asociere cu obstrucția, pacientul poate deveni grav bolnav, cu febră ridicată - o situație care poate necesita spitalizare de urgență, drenajul urinei și administrare intravenoasă de antibiotice.
Un aspect important! Stenoza pielocaliceală poate fi complet asimptomatică și să fie descoperită doar din investigații imagistice efectuate din alte motive. Uneori provoacă episoade de durere de flanc și greață, fără alt semn evident.
Diagnosticul stenozei pielocaliceale
Diagnosticarea precoce este esențială pentru protejarea funcției renale pe termen lung. Din fericire, metodele moderne de investigație permit detectarea afecțiunii chiar înainte de naștere.
Astăzi, majoritatea cazurilor sunt descoperite prin ecografie prenatală. Rinichiul dilatat este ușor vizibil la ecografie, motiv pentru care medicul poate suspecta obstrucția înainte ca bebelușul să se nască.
Principalele investigații folosite pentru confirmarea diagnosticului după naștere sau la adulți includ ecografia renală, scintigrafia renală cu diuretic (Lasix renal scan) și cistouretrografia micțională (VCUG). Scintigrafia renală cu diuretic este deosebit de valoroasă deoarece arată atât cât de bine funcționează fiecare rinichi în parte, cât și gradul exact de obstrucție.
La adulți, tomografia computerizată poate evalua simultan prezența calculilor renali și a vaselor de sânge aberante. Atunci când sunt necesare detalii anatomice suplimentare fără expunere la radiații ( mai ales la pacienții tineri) urografia prin rezonanță magnetică este o alternativă excelentă.
Analizele de sânge și urină inclusiv testele de uree și creatinină, ajută la evaluarea funcției renale și la stabilirea gradului de afectare a rinichiului.
Tratamentul stenozei pielocaliceale
Abordarea terapeutică depinde de severitatea obstrucției, de gradul de afectare a funcției renale și de vârsta pacientului. Nu orice caz necesită intervenție imediată.
Un copil cu obstrucție parțială și funcție renală bună poate fi urmărit doar prin monitorizare, adică prin efectuarea de ecografii regulate pentru a urmări dilatarea rinichiului și, mai rar, scintigrafii renale repetate. Un procent semnificativ dintre copiii cu obstrucție parțială o vor depăși pe măsură ce cresc.
Majoritatea cazurilor de stenoză pielocaliceală nu necesită chirurgie și se rezolvă de la sine. Totuși, dacă pacientul prezintă dureri, infecții recurente, dovezi de agravare a funcției renale sau creștere a dilatației, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a preveni lezarea rinichiului.
Pieloplastia - tratamentul chirurgical standard
Pieloplastia este intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează țesutul cicatricial sau segmentul stenozat, iar rinichiul sănătos este reconectat la ureterul sănătos. Îndepărtarea obstrucției îmbunătățește fluxul de urină și reduce riscul de lezare renală.
Proceduri endoscopice și drenaj temporar
În situații acute sau până la tratamentul definitiv, pot fi utilizate și metode mai puțin invazive: plasarea unui stent ureteral pentru a facilita temporar drenajul urinei sau nefrostomia percutanată, adică introducerea unui tub prin piele direct în rinichi pentru drenaj extern.
Endopielotomia este o procedură prin care un telescop sau un balon cu fir electric este introdus până la nivelul rinichiului, iar țesutul cicatricial este tăiat din interior. Aceste proceduri pot fi realizate ambulatoriu, cu anestezie minimă și recuperare mult mai rapidă decât chirurgia deschisă. Pacienții vor purta un stent intern temporar timp de patru până la șase săptămâni.
Pot exista complicații ale stenozei pielocaliceale?
Cu un diagnostic precoce și tratament adecvat, perspectivele pentru stenoza pielocaliceală sunt bune. Majoritatea copiilor nu prezintă complicații pe termen lung, iar dacă diagnosticul este stabilit înainte de naștere, afecțiunea poate dispărea fără tratament.
La adulți, diagnosticul tardiv poate fi asociat cu un risc mai mare de afectare renală, iar în cazurile severe netratate, obstrucția poate duce la insuficiență renală.
Copiii care au suferit intervenție chirurgicală pentru stenoză pielocaliceală pot participa la toate sporturile ca orice alt copil, iar marea majoritate duc o viață complet normală.
Așadar, stenoza pielocaliceală este o afecțiune care poate părea discretă la început, dar care poate avea consecințe serioase asupra rinichilor dacă nu este depistată și tratată la timp. Recunoașterea simptomelor, diagnosticul corect și intervenția adecvată sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și menținerea sănătății sistemului urinar.
Surse foto: Vecteezy.com
Urmareste-ne pe Google News
