Stridor laringian: cauze, simptome și tratament

Stridorul este un sunet respirator anormal, ascuțit și strident, care poate semnala o problemă serioasă la nivelul căilor respiratorii. Poate afecta persoane de toate vârstele, însă este mai frecvent la copii din cauza dimensiunii mai reduse a căilor lor respiratorii.În acest articol vom analiza cauzele, simptomele, metodele de diagnostic, și opțiunile de tratament.
Cuprins
- Ce înseamnă stridor laringian
- Cauzele stridorului laringian
- Simptomele stridoului laringian
- Diagnosticul stridoului laringian
- Tratamentul stridoului laringian
- Cum previi stridoul laringian
Ce înseamnă stridor laringian
Stridorul este un sunet respirator anormal, de tonalitate înaltă, care poate apărea în timpul inspirației sau expirației și indică un blocaj parțial în căile respiratorii superioare – în special la nivelul faringelui, laringelui sau traheei.
Căile respiratorii ale sistemului respirator includ faringele (gâtul), laringele și traheea. Gura și nasul au rolul de a ghida aerul spre plămâni în timpul inspirației și de a elimina dioxidul de carbon în timpul expirației. Oxigenul adus în plămâni este esențial pentru funcționarea și supraviețuirea organismului.
Asemenea unei trompete, căile respiratorii produc sunete atunci când aerul trece prin ele, generând vibrații. La o trompetă, apăsarea clapelor schimbă sunetul prin modificarea fluxului de aer și a vibrațiilor. În mod similar, un blocaj în căile respiratorii alterează sunetul respirației — ceea ce poate duce la apariția unui sunet anormal, cum ar fi stridorul.
Tipuri de stridor laringian
Există trei tipuri de stridor caracterizate prin prezența unui blocaj în căile respiratorii:
1. Inspirator: Un blocaj în gât sau în laringe (regiunea extratoracică) care provoacă simptome atunci când inspiri.
2. Expirator: Un blocaj deasupra plămânilor, în trahee (regiunea intratoracică), care provoacă simptome atunci când expiri.
3. Bifazic (laringomalacie sau stridor laringian): Îngustarea cartilajului de sub corzile vocale, care provoacă simptome atunci când inspiri și expiri.
Cauzele stridorului laringian
Există mai multe cauze ale stridorului, cele mai frecvente fiind:
- O infecție a căilor respiratorii superioare (aproximativ 90% din cauzele stridorului)
- Blocarea căilor respiratorii de către un obiect străin (aspirația unui corp străin)
- Leziunea căilor respiratorii
- Umflarea (amigdalită, epiglotită)
Alte cauze ale stridorului includ:
- Reacție alergică
- O tumoră (cancer laringian)
- Un abces
- Disfuncție sau paralizie a corzilor vocale
- Inhalarea de fum sau substanțe chimice
- Chirurgie la nivelul gâtului
Deși poate apărea la persoane de toate vârstele, este întâlnit mai des la copii, deoarece aceștia au căi respiratorii mai înguste, ceea ce îi face mai vulnerabili la obstrucții. În unele cazuri, stridorul este prezent încă de la naștere, fiind de origine congenitală.
Frecvența cu care apare stridorul depinde de cauza declanșatoare. La copii, cea mai comună cauză este crupul viral – o infecție a căilor respiratorii superioare – care afectează aproximativ 5-6% dintre copiii cu vârste între 6 luni și 3 ani.
Abces parafaringian: cauze, simptome și tratament
Simptomele stridoului laringian

Fiind rezultatul unui blocaj al căilor respiratorii, stridorul poate îngreuna respirația, deoarece aerul nu poate trece ușor prin căile respiratorii așa cum ar face-o în mod normal.
Principalul semn al stridorului este un fluierat ascuțit atunci când inspiri sau expiri, însă în funcție de cauză, este posibil să existe și alte simptome suplimentare, precum:
- Tuse
- Salivare
- Răgușeală
- Durere în gât și/sau gât
- Febră
- Umflarea gâtului
- Disconfort la înghițire
Dacă nu este tratat, stridorul poate provoca și alte simptome care pot pune viața în pericol, și anume:
- Dificultăți de respirație
- Albăstrirea/învinețirea buzelor, vârfurilor degetelor sau pielii
- Persoana afectată nu poate bea sau mânca
- Tuse cu cu sânge
Pentru oricare din aceste simptome, este necesară intervenția de urgență a unui medic, prin urmare pacientul sau o persoană care observă pe cineva cu aceste probleme ar trebui să sune la 112.
Diagnosticul stridoului laringian
Diagnosticarea stridorului se bazează pe identificarea cauzei care determină obstrucția căilor respiratorii.
Pentru a stabili cu exactitate sursa sunetului anormal și severitatea blocajului, medicii folosesc mai multe metode:
Investigații imagistice, precum radiografia gâtului sau a toracelui, pot evidenția anomalii structurale sau blocaje la nivelul căilor respiratorii.
Analiza gazelor din sânge permite măsurarea nivelurilor de oxigen și dioxid de carbon din organism, indicând cât de bine funcționează plămânii.
Pulsoximetria este o metodă neinvazivă care monitorizează saturația de oxigen din sânge cu ajutorul unui dispozitiv plasat pe deget.
Laringoscopia sau bronhoscopia oferă o vizualizare directă a gâtului, laringelui, traheei sau bronhiilor, folosind un tub subțire flexibil cu cameră (endoscop). Aceste proceduri sunt utile pentru a depista obstrucții, inflamații sau malformații.
Prin combinarea acestor teste, medicul poate stabili cauza exactă a stridorului și tratamentul potrivit.
Tratamentul stridoului laringian
Tratamentul stridorului are ca principal obiectiv restabilirea fluxului de aer normal prin căile respiratorii. Intervențiile variază în funcție de cauza exactă a obstrucției, severitatea simptomelor și vârsta pacientului.
Printre opțiunile de tratament se numără:
Intervențiile chirurgicale - acestea pot fi necesare pentru a elimina un blocaj, un obiect străin sau pentru a corecta o îngustare anormală a căilor respiratorii. În unele cazuri, este nevoie de dilatarea zonei afectate.
Medicamentele - sunt utilizate pentru a reduce inflamația, a trata infecțiile sau a calma durerea. De exemplu, corticosteroizii pot diminua umflarea ce contribuie la dificultățile respiratorii.
Manevra Heimlich - este indicată în cazurile de sufocare cu un obiect, mai ales atunci când stridorul apare brusc.
Administrarea de oxigen suplimentar - se face prin mască sau canulă nazală, pentru a asigura o oxigenare adecvată până la stabilizarea pacientului.
În cazurile severe, se poate recurge la intubare – introducerea unui tub în gât, fie prin gură/nas, fie chirurgical în trahee (traheostomie), pentru a asigura că aerul ajunge la plămâni până când blocajul este îndepărtat.
Alegerea metodei potrivite depinde întotdeauna de cauza exactă a stridorului și de evaluarea medicală detaliată. Tratamentul ar trebui să ofere o ușurare imediată după ce medicul îndepărtează blocajul. Dacă pacientul nu primește tratament imediat, stridorul poate pune viața în pericol deoarece poate provoca insuficiență respiratorie. Insuficiența respiratorie apare atunci când sângele nu are suficient oxigen pentru a menține organismul funcțional.
Cum previi stridoul laringian
Prevenirea stridorului depinde în mare măsură de cauzele care îl pot declanșa, iar unele forme pot fi prevenite, în timp ce altele (cum sunt cele congenitale) nu pot fi evitate, ci doar monitorizate și tratate eficient.
Iată câteva măsuri generale care pot reduce riscul de apariție a stridorului:
Prevenirea infecțiilor respiratorii. Acest lucru se poate face prin spălarea frecventă a mâinilor, evitarea contactului cu persoane bolnave (mai ales în sezonul rece) și vaccinarea împotriva virusurilor care pot provoca infecții severe la copii, cum ar fi virusul gripal și Haemophilus influenzae tip B, care poate cauza epiglotită – o urgență medicală.
Evitarea expunerii la factori iritanți. Acest lucru presupune evitarea fumatului (inclusiv fumatul pasiv) deoarece fumul de țigară poate inflama căile respiratorii. De asemenea, pe cât posibil, trebuie să te protejezi de poluanții din aer și substanțe chimice iritante (praf, gaze toxice, vapori industriali).
Prevenirea înecului cu obiecte sau alimente. Copiii mici trebuie supravegheați pentru a nu băga în gură obiecta mici cu care se pot îneca. De asemenea, este bine să tai mâncarea în bucăți mici și să supraveghezi copilul în timp ce mănâncă. Încurajează-l să mestece bine și încet alimentele.
Managementul adecvat al afecțiunilor cronice. Persoanele cu alergii, astm sau alte boli respiratorii trebuie să urmeze tratamentul prescris pentru a evita agravarea inflamației căilor respiratorii, care poate duce la stridor.
Monitorizarea copiilor cu malformații congenitale. În cazul copiilor cu malformații ale laringelui sau traheei, supravegherea atentă de către un medic ORL sau pneumolog pediatru este esențială pentru a preveni complicațiile respiratorii severe.
În concluzie, stridorul nu este o afecțiune în sine, ci un simptom care indică o problemă la nivelul căilor respiratorii, iar identificarea rapidă a cauzei este esențială pentru a preveni complicațiile. Fie că apare la copii sau la adulți, un episod de stridor trebuie tratat cu seriozitate, mai ales dacă este însoțit de dificultăți de respirație, cianoză sau agitație. Cu un diagnostic corect și un tratament adecvat majoritatea cazurilor pot fi gestionate cu succes.



Surse foto: Vecteezy.com
Surse articol: Clevelandclinic.org