Sâmbăta Mare, ultima zi din Săptămâna Patimilor. Obiceiuri, tradiții și superstiții pe care le au credincioșii în aceasta zi

Sâmbăta Mare, ultima zi din Săptămâna Patimilor. Obiceiuri, tradiții și superstiții pe care le au credincioșii în aceasta zi

Ramona Jurubita

Sâmbăta Mare, denumită și Sâmbăta Sfântă, este ziua în care se prăznuiește îngroparea Mântuitorului și coborârea sa în Iad. Mulți nu cunosc întreaga poveste a răstignirii și Învierii, așa că trebuie să amintim că înainte de a învia în ziua de duminică, Iisus a trecut prin Iad și le-a propovăduit cuvântul Evangheliei celor aflați acolo. Din acest motiv, Sâmbăta Mare este un moment important, pe care Biserica Ortodoxă îl marchează în calendar, la fel ca pe toate celelalte zile din Săptămâna Mare.

Trebuie să mai facem o mențiune legată de locul denumit mai sus „Iad”. Potrivit lucrării „Iisus Hristos Mântuitorul în lumina Sfintelor Evanghelii”, cuvântul nu se referă la acea zonă din adâncuri în care sunt pedepsite sufletele celor care păcătuiesc, ci la „acel șeol biblic, unde sălășluiau sufletele celor adormiți, indiferent de comportarea lor în viață”.

Atunci, cu ajutorul puterii sale divine, Hristos a reușit să îi scoată din Iad pe toți care au crezut în el și în cuvintele sale.

„Deși Hristos a murit ca un om, iar sufletul Său S-a desprins din preacuratul Său trup, dumnezeirea Lui a rămas nedespărțită de amândouă, adică atât de trup, cât și de suflet.”, a spus Sfântul Ioan Damaschin, autorul Canonului Sfintelor Paști.

Potrivit explicațiilor oferite de creștinortodox.ro, asta înseamnă că „Hristos se pogoară în Iad nu în postura de rob, ci de Stăpân al vieții și al morții, Biruitor al Iadului, Izbăvitor al celor aflați aici.”

Cum sărbătoresc ortodocșii Sâmbăta Mare

Fiind ultima zi a celui mai mare post din an și ziua de dinaintea Paștelui, creștinii au grijă la activitățile pe care le fac, încă de când se trezesc. Există un set de reguli de care ar trebui să ținem cont, mai ales dacă nu vrem să ne abatem de la tradiții și obiceiuri.

Este momentul în care gospodinele pun la punct ultimele pregătiri pentru marea sărbătoare ce urmează. În mod tradițional, mielul se sacrifică în Sâmbăta Mare și tot atunci se prepară mâncăruri delicioase din carnea sa. Așa nu va apărea tentația ca persoanele din familie să se înfrupte mai devreme din bucate și să uite de post. De asemenea, este și ultimul moment în care se mai pot vopsi ouă, asta dacă există cineva care nu a apucat să facă lucrul acesta în Joia Mare.

Miel în razele soarelui

Femeile au multă treabă în Sâmbăta Mare, căci pe lângă friptura de miel trebuie să se mai ocupe și de cozonaci, pască și drob. În plus, tot ele sunt responsabile cu pregătirea hainelor de sărbătoare. Astfel, au de curățat și de călcat veșmintele pe care membrii familiei urmează să le poarte la biserică, atât în Noapte de Înviere, cât și în ziua de Paște.

Obiceiuri, tradiții și superstiții de care ar trebui să ții cont în Sâmbăta Mare

  • Potrivit tradiției, ca toți membrii familiei să fie sănătoși tot anul, trebuie ca oasele și resturile de miel să se îngroape la rădăcina unui măr sau păr sănătos.
  • Fiecare trebuie să aibă cel puțin un obiect nou pregătit pentru ziua de Paște (de exemplu, femeile pot lua o cămașă și bărbații o pălărie).
  • În această zi, la fel ca în celelalte din Săptămâna Mare, se poartă haine de doliu și abia în Ziua Învierii se schimbă cu altele noi, de preferat albe.
  • Din popor se spune că persoanele care se împiedică în drum spre slujba de Înviere vor avea un an greu, cu multe încercări.
  • Seara, când se trag clopotele care anunță slujba de Înviere, creștinii ar trebui să țină un fier între dinți dacă vor să fie feriți de dureri de măsele pe parcursul anului.
  • Tot în seara Sâmbetei Mari, înainte de slujba de înviere, gospodinele trebuie să pregătească un coș cu bucate alese, pe care îl vor duce la biserică, acolo unde preotul va sfinți conținutul său. 

Ce se pune de obicei în acest coș dus la biserică? Un prosop nou, o lumânare albă aprinsă, ouă, cozonac, pască, slănină, zahăr, făină, o ramură de busuioc, o figurină din aluat copt în formă de miel și vin.

Se spune că în noaptea de sâmbătă spre duminică se deschid cerurile și că sufletele rudelor trecute în neființă se întorc la casa în care au locuit înainte de plecarea în eternitate.

Totul despre noaptea în care se ia lumină

Slujba ținută la biserică în noaptea de sâmbătă spre duminică este cea în care preoții îi invită pe credincioși să ia lumină, folosind celebrul îndemn „Veniți de luați lumină!”.

Mersul la biserică este ca un ritual, pentru că oamenii trebuie să fie atenți inclusiv la comportamentul pe care îl au pe drum. Conform obiceiului, ar trebui să vorbească în șoaptă și să fie evlavioși, arătând respect față de momentul important pe care îl trăiesc.

După ce iau lumina și o răspândesc la toți cei din jur, ortodocșii merg apoi la cimitir, pentru a aprinde lumânări și la căpătâiul celor decedați. Se spune că așa sunt anunțați cei trecuți dincolo că a venit Învierea Domnului. Pentru aceștia se dă de pomană și în ziua de Înviere, dar și la o săptămână distanță, când este sărbătorit Paștele Morților/Paștele Blajinilor.

La finalul acestui ritual creștin, oamenii merg acasă și duc în căminul lor Lumina Sfântă, care simbolizează Lumina Învierii Lui Hristos.
Cunoșteai deja toate aceste obiceiuri? Câte dintre ele sunt respectate la tine în zonă?

Te poți împărtăși dacă nu ai ținut post? Ce spune Biserica

Surse foto: iStock, Pexels

Surse articol: ZiarulunireaCrestinortodoxAntena3

Articolul urmator
Acatistul Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon. O simplă rugăciune adresată lui ar putea vindeca și cele mai urâte boli
Acatistul Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon. O simplă rugăciune adresată lui ar putea vindeca și cele mai urâte boli
Cine va fi ultima ta dragoste?
Incepe quiz
Cine va fi ultima ta dragoste?

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

0 (0)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.