„Sunt un bărbat căsătorit cu o femeie superbă de mai bine de 32 de ani. I-am spus prima dată că o iubesc la cinci zile după ce am cunoscut-o. Ea a fost, de asemenea, și prima femeie cu care am avut contact sexual. Aveam 23 de ani, iar ea abia împlinise 18 ani. Amândoi am crezut cu tărie că trăiam o dragoste la prima vedere și sunt de acord cu asta chiar și în ziua de astăzi. Însă lucrurile s-au schimbat. Au trecut 33 de ani de când i-am spus pentru prima dată te iubesc. Avem două fiice adulte, una care ne-a dăruit doi nepoți și o alta care s-a căsătorit și a ajuns să divorțeze la mai puțin de un an de căsnicie. Iar eu sunt un bărbat care nu știe cum să procedeze în fața unei provocări atât de mari. Ce să fac? Nu mai sunt îndrăgostit de soția mea, deși încă țin foarte mult la ea. Nu am înșelat-o niciodată, dar mă imaginez tot mai des fiind burlac și explorând viața din acest punct de vedere. Să am din nou întâlniri cu femei frumoase care să mă atragă din punct de vedere fizic și emoțional.
10 semne că își pierde interesul față de tine și cum să le gestionezi
Am trăit o astfel de poveste de "dragoste interzisă" cu una dintre colegele mele de muncă. Nu s-a întâmplat nimic între noi, dar faptul că am călătorit împreună timp de o saptămână și că ne înțelegem exemplar mă face să cred că aceasta este viața pe care mi-o doresc. Chiar și în prezent vorbim zilnic, uneori ore întregi. Ea știe despre familia mea, iar eu chiar am ajuns să îi cunosc familia. Are doi băieți adolescenți și o fată cu care mă înțeleg foarte bine și sunt aproape 100% sigur că mă plac și ei la rândul lor. Am fost la ea acasă de mai multe ori doar pentru a vorbi sau pentru a viziona un film și chiar am luat câteva mese cu ea. Cred că ceea ce vreau să spun este că femeia aceasta îmi oferă acum ceea ce îmi oferea soția mea la începutul relației noastre. Chiar dacă între mine și această prietenă a mea, căci așa am decis să ne numim, există o diferență de vârstă de 20 de ani, spun cu mâna pe inimă că ne înțelegem impecabil. Ba chiar ne-am spus că ținem unul la celălalt foarte mult și suntem acolo unul pentru celălalt orice ar fi.
Soția mea este conștientă de existența ei în viața mea, deoarece lucrăm împreună ocazional. Uneori vorbesc cu ea la telefon de față cu familia mea, inclusiv cu soția mea. Cu timpul lucrurile au devenit din ce în ce în ce mai evidente, iar soția mea s-a prins că este vorba despre ceva mai mult decât o simplă prietenie. Într-o zi a venit la mine și m-a confruntat în cele din urmă în legătură cu acest lucru, spunând că o deranjează faptul că par mai fericit atunci când vorbesc cu colega mea la telefon decât atunci când stau cu ea la masă, ceea ce era adevărat. Mă simțeam mai bine, mai în largul meu să vorbesc cu cealaltă femeie decât cu ea. Dar nu puteam să îi spun asta în față.
Acum, după atât de mult timp în care am stat și am gândit situația, am realizat că aș prefera să îmi petrec restul vieții alături de prietena mea și familia ei decât cu propria mea soție și fiicele mele. Nu este nimic bătut în cuie, căci încă nu am luat nicio decizie cu privire la acest aspect. Dar cred că, dacă aș divorța de soția mea, s-ar putea ajunge la acest final. Singurul lucru care mă oprește în acest moment sunt copiii și nepoții mei. Mă tot gândesc la șocul pe care îl vor suferi dacă iau această decizie. Însă, la urma urmei, simt că trebuie să fac ceva și pentru mine.
Tot acest proces de autoconvingere și gândurile care mă sufocă mă consumă extrem de tare. M-am săturat să fiu sufocat de soția mea care încearcă să demonstreze că mă iubește și, dacă nu fac ceva în curând, voi pierde ocazia de a-mi trăi restul zilelor în fericire. Dacă vi se pare că am divagat, îmi pare rău. Este vorba de frustrarea cu care mă confrunt”, a scris un bărbat pe forumul Good Therapy, sub numele de „Ready to Go”, așteptând un răspuns de la un expert în aceste tipuri de probleme.
Răspunsul a ajuns destul de repede:
„Dragă Ready to Go,
Îmi dau seama cât de greu este să ceri ajutor și mă bucur că ai făcut-o. Am să împărtășesc gândurile mele cu privire la situația ta cât se poate de sincer.
Cum repari o căsnicie dezbinată de infidelitate, conform sfaturilor părintelui Vasile Ioana
În momentul în care spui că 'nu ți-ai înșelat niciodată soția' probabil că te referi la faptul că nu ai avut contact sexual în afara căsniciei. Cu toate acestea, există o altă latură a infidelității pe care mulți oameni nu o cunosc sau nu reușesc să o recunoască și anume: infidelitatea emoțională. O infidelitate emoțională sau o aventură emoțională este atunci când un partener căsătorit sau într-o relație serioasă și stabilă caută atenția unei persoane din afara parteneriatului, care să îi acorde atenția necesară de care are nevoie și viceversa. Situația pe care ai exemplificat-o, cu colega ta de serviciu, sună ca o aventură emoțională, mai ales pentru că se pare că soția ta nu este conștientă de tipul și cantitatea de „contact și conexiune emoțională” pe care le-ai avut cu aceasta.
O aventură sau infidelitatea nu trebuie să conțină neapărat și un contact fizic între partenerul care se află deja într-o relație și cealaltă persoană. De cele mai multe ori, pentru a ajunge în acel punct, este nevoie să treci prin infidelitatea emoțională și aceasta începe când simți emoții mari față de această persoană.
Totul începe printr-o serie de mici compromisuri: împărtășirea secretelor cu altcineva decât partenerul tău, a unor momente unice, momente pe care ar trebui să le rezervi exclusiv partenerului tău, desfășurarea de activități care, de cele mai multe ori, ar trebui să fie rezervate partenerului, cum ar fi mersul la film sau mesele plăcute în oraș, tendința de a ascunde relația cu cealaltă persoană față de partener. Apoi, după ce treci de această infidelitate emoțională, ajungi la următorul pas, acela de 'înșelat' așa cum îl văd majoritatea, aici referindu-ne la contactul sexual.
Deși nu sugerez că aveți o aventură, cu siguranță te afli pe o pantă alunecoasă și este evident că această 'prietenie' își pune amprenta asupra căsniciei tale. Chiar dacă nu s-a întâmplat nimic încă, există o posibilitate foarte reală ca acest lucru să se schimbe în curând.
Există câteva lucruri semnificative care fac ca o relație cu cineva din afară să fie atât de atrăgătoare. În primul rând, este ceva nou. După cum poate confirma oricine a cumpărat vreodată o mașină nouă, noutatea este incitantă. Abia aștepți să o arăți, să le spui tuturor despre ea și explodezi de entuziasm de fiecare dată când o conduci. După un timp, însă, noutatea dispare și te obișnuiești. Apoi, devii mai conștient de ciudățeniile sale și de costurile de întreținere. În acest moment, unii oameni vor schimba mașina cu una mai nouă pentru a încerca să recupereze acel sentiment.
În căsnicie, conceptul este același. Când ți-ai cunoscut soția, era 'nouă și interesantă'. Acum, după 32 de ani, doi copii, doi nepoți și o viață împreună, noutatea a dispărut. Entuziasmul a dispărut, iar tu o cunoști pe această femeie așa cum te cunoști pe tine însuți, tot misterul a dispărut. Bănuiesc că asta este o parte din ceea ce face ca relația cu această altă femeie să fie atât de interesantă - este nouă. Sunt lucruri noi de învățat, de explorat și de împărtășit, în timp ce cu soția ta s-ar putea să simți că ai mai fost acolo, ai făcut asta deja și nu îți mai trezește interes.
Începerea unei noi relații după o căsnicie îndelungată poate fi incitantă, dar trebuie să te avertizez că prietenia pe care o descrii este impregnată de fantezie; aproape orice relație nouă este. În acest moment, viața cu soția ta este plină de responsabilități și de sarcinile cotidiene ale vieții - facturile, copiii, nepoții, munca, taxele de școlarizare la facultate și treburile casnice.
Relația cu cealaltă femeie nu are niciuna dintre aceste componente acum, dar dacă vei alege să pui capăt căsătoriei și să începi o viață cu ea, aceste elemente vor fi prezente, mai devreme sau mai târziu, împreună cu provocarea suplimentară de a amesteca cele două familii. Înainte de a lua orice decizie majoră legată de acest subiect, este important să faci un pas înapoi și să privești această situație dintr-o perspectivă realistă, dincolo de fantezie și idealizare romantică.
Cum să transformi o despărțire în cel mai bun lucru din viața ta
La final, amintești faptul că vrei să îți trăiești restul vieții în fericire și crezi că alegerea corectă ar fi să mergi în brațele celeilalte femei. Din punctul meu de vedere, fericirea este o condiție internă. Viktor Frankl ne amintește că 'ultima dintre libertățile umane [este] aceea de a alege atitudinea proprie în orice set de circumstanțe, de a alege propria cale'. Îți condiționezi fericirea de ceea ce se întâmplă în viața ta și în relațiile tale, când ar trebui să te concentrezi de fapt pe modul în care să găsești împlinirea, fericirea și bucuria în viața ta pe cont propriu. Dacă există un lucru care este constant în această viață, acesta este că nimic nu rămâne la fel. Prin urmare, cea mai înaltă sarcină a vieții, după părerea mea, este să înveți cum să navighezi pe apele vieții și să îți menții un sentiment interior de pace, bucurie și fericire... indiferent de ceea ce se întâmplă.
Ca și o concluzie, pot spune că nu ai o alegere ușoară de făcut în această situație și te încurajez să cauți pe cineva cu care să vorbești constant despre acest lucru. Un terapeut bun te poate ajuta să navighezi prin apele acestea și să conștientizezi lucruri pe care poate nu le vezi în momentul acesta.”
Adaptare după articolul - After 32 Years, I’m Ready to Leave My Wife and Take a Chance
Urmareste-ne pe Google News
