Ce este somatizarea, cum te afectează și cum se poate trata?

Somatizarea apare atunci când emoțiile și stările psihologice negative sunt transformate în simptome fizice. De exemplu, o persoană care a trecut printr-o experiență traumatizantă (moartea unui membru al familiei) își poate somatiza durerea prin oboseală severă sau greață. Totodată, un pacient ce suferă de o afecțiune cronică (diabet, psoriazis, hipertensiune) își poate agrava boala din cauza anxietății, stresului și a emoțiilor negative. Simptomele somatice pot varia de la dureri articulare la pierderea temporară a vederii. Deși nu au o cauză fizică vizibilă, aceste simptome sunt cât se poate de reale. Îți prezentăm în acest articol ce înseamnă somatizarea, cum se manifestă și care este cel mai bun tratament!

Ce este somatizarea: definiție

Somatizarea este un simptom, nu un diagnostic în sine. Ea poate fi experimentată de orice persoană, la un moment dat în viață. De exemplu, senzația de vomă, durerile de cap sau slăbiciunea fizică ca urmare a stresului și anxietății sau din cauza unei traume sunt toate exemple de somatizare. Totuși, aceste situații sunt temporare. Somatizarea devine o problemă clinică atunci când este o stare prelungită și provoacă simptome severe.

Simptomele de somatizare nu sunt false sau imaginare. Ele pot să nu aibă o cauză vizibilă, dar durerea și suferința sunt reale și pot provoca un stres major și/sau probleme de funcționare. Legătura dintre mintea și corpul unei persoane este atât de puternică, încât gândurile negative pot provoca într-adevăr probleme la nivel fizic.  

Pacienții care experimentează somatizarea au, de obicei, dificultăți în exprimarea emoțiilor și, prin urmare, tind să-și folosească corpul în acest scop. Simptomele somatice sunt de fapt o reprezentare fizică a conflictelor interne inconștiente ale unui individ. Conflictul provoacă emoții dureroase pe care pacientul nu știe să le exprime și , de aceea, încearcă să le respingă. Acest lucru nu rezolvă conflictul, ba dimpotrivă, îl agravează și îl transpune într-o suferință fizică.  

Care sunt tulburările asociate somatizării supranumite și tulburări somatoforme?

Somatizarea este un simptom al unei tulburări care poartă denumirea de tulburare somatoformă. Această afecțiune este definită prin prezența unei probleme de natură psihologică care se manifestă la nivel fizic.

Totuși, o persoană nu este diagnosticată cu tulburare somatoformă doar dacă are o durere de stomac sau alte simptome care nu au o cauză vizibilă. Diagnosticul de tulburare somatoformă se pune în cazul în care la persoana respectivă se identifică și o problemă psihologică. Acest lucru înseamnă că gândurile, sentimentele și comportamentele legate de boală sunt excesive sau disproporționate. 

Specialiștii au identificat 7 tipuri de tulburări somatoforme, și anume:

1. Tulburarea de somatizare

Aceasta este o boală mintală care implică simptome fizice la nivelul întregului organism. Simptomele pot avea sau nu o cauză fizică, inclusiv afecțiuni medicale generale, alte boli mintale sau abuzul de substanțe. Totuși, aceste simptome provoacă niveluri excesive și disproporționate de suferință.

2. Tulburarea somatoformă nediferențiată

În acest tip de tulburare somatoformă simptomele fizice persistă timp de 6 luni sau mai mult și nu pot fi explicate printr-o afecțiune medicală cunoscută. Spre deosebire de tulburarea fictivă, aceste simptome nu sunt simulate sau produse în mod intenționat.

3. Tulburarea de conversie

Conform site-ului webmd.com, o persoană cu tulburare de conversie tinde să aibă probleme cu sistemul nervos (creier, coloană vertebrală, neuroni etc.). Ea poate avea dificultăți cu mișcarea voluntară sau poate experimenta schimbări în simțurile corporale.

Simptomele comune de conversie includ:

• Slăbiciune musculară sau paralizie
• Mișcări anormale, cum ar fi tremor
• Crize nonepileptice
• Pierderea simțurilor (orbire, surditate sau amorțeală fizică)
• Dificultăți de vorbire

4. Tulburarea algică

Această tulburare de somatizare este caracterizată prin durere fizică cu implicare psihologică puternică.

5. Hipocondria

Persoanele hipocondrice sunt tot timpul îngrijorate că au o boală gravă, crezând că anumite simptome minore sunt de fapt semne ale unor probleme medicale foarte grave. De exemplu, aceste persoane pot crede că o durere de cap banală este un semn al unei tumori pe creier.

6. Tulburarea dismorfică corporală

O persoană care suferă de tulburare dismorfică corporală este atât de nemulțumită de aspectul corpului său, încât acest lucru o împiedică să ducă o viață normală. ”Defectele”sale fizice devin copleșitoare, iar gândurile negative despre corpul său devin greu de controlat. O astfel de persoană poate petrece ore în șir în oglindă, analizând fiecare părticică a corpului. În plus, poate lua chiar măsuri extreme, precum intervenții chirurgicale estetice repetate pentru a corecta defectul perceput.

7. Tulburarea somatoformă fără altă specificație 

Aceasta include tulburări cu simptome somatoforme care nu îndeplinesc criteriile pentru o anumită tulburare somatoformă. Exemple de astfel de tulburări includ:

• Pseudoceză sau convingerea falsă că ești însărcinată. În aceste cazuri, se pot asocia anumite semne fizice cu simptomele unei sarcini, de exemplu: mărire abdominală, flux menstrual redus sau amenoree, senzație falsă de mișcare a fătului, greață sau secreții ale sânilor. Modificările endocrine pot fi prezente, dar sindromul nu poate fi explicat printr-o afecțiune medicală cunoscută.
• O tulburare care implică simptome hipocondriacale nonpsihotice cu o durată mai mică de 6 luni.
• O tulburare care implică simptome fizice inexplicabile (de exemplu oboseală sau slăbiciune corporală) cu o durată mai mică de 6 luni, dar care nu se datorează unei alte tulburări mintale.

Cum se manifestă tulburările de somatizare?

Tulburarea de somatizare își face, de obicei, debutul înainte de vârsta de 30 de ani și se poate întinde pe o perioadă îndelungată. Pot apărea mai multe simptome de somatizare, inclusiv:

• Diverse dureri în tot corpul (dureri de cap, abdominale, dureri de spate și articulații, piept, rect, dureri puternice în timpul menstruației, raportului sexual sau micțiunii)
• Probleme gastrointestinale (greață, vărsături, diaree sau intoleranță la diverse alimente)
• Probleme sexuale (la femei pot apărea menstruații neregulate, sângerare menstrual excesivă, vărsături pe toață durata sarcinii, indiferență sexuală, iar la bărbați se poate instala disfuncția erectilă sau ejaculatorie)
• Simptome pseudoneurologice (afectarea coordonării sau echilibrului, dificultate în deglutiție sau senzația de nod în gât, paralizie sau scăderea localizată a forței musculare, halucinații, pierderea senzației tactile sau de durere, tulburări de vedere, crize epileptice, amnezie sau pierderea cunoștinței)

Simptomele inexplicabile ale tulburărilor somatoforme duc adesea la:

• O stare constantă de anxietate
• Preocupare frecventă și excesivă pentru simptome fizice inexplicabile
• Convingeri nefondate cu privire la anumite simptome fizice minore
• Manifestări exagerate de emoții puternice negative față de medic sau personalul medical
• Rezistența sau nerespectarea tratamentului

Tulburarea de somatizare poate apărea pe fondul unor tulburări de personalitate, asociindu-se cu stări de anxietate și depresie. În acest caz este vorba de o tulburare anxioasă depresivă cu somatizare. Persoanele cu această tulburare au, de obicei, comportamente exagerate, care determină vizite mai frecvente la medic, insistența de a efectua teste de laborator sau imagistice inutile, proceduri invazive costisitoare și potențial periculoase. De multe ori, aceste persoane refuză să creadă că au o problemă de ordin psihologic.

Care sunt cauzele tulburării de somatizare?

Nu există o cauză clară pentru somatizare, însă specialiștii susțin că poate fi vorba de o combinație de factori, precum:

• Sensibilitate biologică. O persoană poate avea o sensibilitate crescută la anumite senzații, precum durere sau greață. De asemenea, constituția ereditară și bolile copilăriei pot crește vulnerabilitatea unui organ, favorizând somatizarea. În plus, o persoană poate atribui greșit anumite simptome precum transpirația anxioasă unei afecțiuni fizice.
• Traumă/Stres. Persoanele care au trecut printr-o traumă sunt deosebit de susceptibili la somatizare. Evenimentele traumatizante pot determina creșterea nivelului de cortizol și alți hormoni, care pot slăbi sistemul imunitar și pot provoca simptome fizice, precum amețeli sau dureri de cap.
• Inconștientul. La unele persoane, somatizarea ar putea fi un mecanism de apărare. Aceste persoane nu pot face față în mod conștient la anumite emoții foarte puternice, astfel că și le transpun în simptome fizice.
• Mediul socio-cultural. Se poate întâmpla ca o persoană să primească mai multă atenție și simpatie atunci când prezintă simptome fizice decât atunci când are anumite probleme emoționale. Din acest motiv, mintea și corpul său „învață” să somatizeze suferința pentru a primi ajutorul de care are nevoie.
• Climatul emoțional al familiei. Trăsăturile de personalitate ale părinților sau fraților, problemele emoționale și psihice ale acestora, traumele copilăriei pot favoriza apariția tulburărilor de somatizare. 

Somatizarea: diagnosticare

De obicei, persoanele care suferă de o tulburare de somatizare se prezintă la un consult la medicul generalist. Acesta va recomanda efectuarea mai multor teste pentru a exclude cauzele medicale care duc la apariția simptomelor fizice. În cazul în care nu se identifică o cauză anume, se poate lua în considerare un diagnostic de sănătate mintală.

În general, nu există analize medicale specifice care să fie utile în confirmarea acestui tip de tulburare. De cele mai multe ori, lipsa cauzelor fizice care să explice preocuparea excesivă a pacientului cu simptome somatice este cea care determină medicul să ia în considerare somatizarea. Diagnosticul de tulburare de somatizare se poate pune în cazul în care:

• Simptomele fizice sunt supărătoare și afectează viața de zi cu zi
• Gândurile, emoțiile și comportamentul pacientului sunt disproporționate în comparație cu gravitatea simptomelor
• Pacientul prezintă un nivel ridicat continuu de anxietate legat de starea sa de sănătate sau de simptomele sale fizice

Persoanele cu tulburare de somatizare pot întâmpina dificultăți în a accepta faptul că preocupările lor cu privire la simptomele fizice sunt excesive. Ei pot continua să experimenteze frică și îngrijorare chiar și după ce medicul le prezintă dovezi că nu au o afecțiune medicală gravă.

Cum se tratează somatizarea?

Tratamentul tulburărilor de somatizare constituie o provocare deoarece pacienții au convingerea că simptomele lor au o cauză fizică, în ciuda dovezilor contrare. În plus, ei nu consideră că există factori psihologici care să inițieze, menține sau exacerba simptomele lor fizice. Din aceste motive, pacienții ajung să meargă la mai mulți medici în încercarea de a-și confirma temerile și convingerile. În acest fel, de multe ori se întârzie începerea unui tratament adecvat.

Tulburare de somatizare: tratament psihiatric

Un medic cu experiență în managementul tulburărilor somatoforme poate ajuta pacientul să înțeleagă impactul gândurilor și emoțiilor asupra corpului. Specialistul trebuie să prezinte și să explice pacientului criteriile de diagnostic pentru tulburarea de somatizare suspectată, oferind informații clare privind etiologia și tratamentul condiției medicale.

După ce diagnosticul a fost stabilit de medic și acceptat de pacient, se va trece la tratarea altor afecțiuni psihiatrice de care este posibil să sufere persoana respectivă. De obicei, tulburările somatoforme coexistă cu alte tulburări psihice, precum: tulburare depresivă sau de anxietate, tulburare de personalitate sau tulburare de abuz de substanțe.

Tratamentul medicamentos poate include antidepresive care ameliorează simptomele depresive sau anxioase. Cu toate acestea, este necesară și psihoterapia.

Psihoterapia

Terapia cognitiv-comportamentală poate ajuta la ameliorarea simptomelor asociate cu tulburarea de somatizare. Ea se concentrează pe îndepărtarea gândurilor distorsionate, a convingerilor nerealiste și a comportamentelor care alimentează anxietatea. Prin psihoterapie, pacientul este ajutat să conștientizeze situația reală, să-și exprime emoțiile și să-și schimbe comportamentul.

Nu există un tratament naturist care să vindece tulburarea de somatizare, este esențial ca pacientul să primească ajutorul specializat al unui psiholog/psihiatru.

Conflictele psihologice și somatizarea

Deoarece starea psihică a unei persoane este foarte legată de starea sa fizică, atunci când emoțiile devin copleșitoare, unele persoane tind să le exteriorizeze prin diverse simptome fizice. Conform specialiștilor, harta emoțiilor care pot provoca somatizarea include:

• Furia
• Frica
• Rușinea
• Nesiguranța
• Neiertarea

Furia

Furia este o emoție extrem de puternică, caracterizată prin imposibilitatea de a-ți controla impulsurile. Acest lucru poate da naștere la episoade bruște de furie nejustificată, ostilitate, impulsivitate și accese agresive. De multe ori, furia se manifestă în plan fizic la nivelul ficatului și vezicii biliare. Un ficat și o vezică biliară dezechilibrate pot fi cauzate de sentimente de lungă durată de furie reprimată, resentimente, frustrare și iritabilitate. De asemenea, durerile de cap sau amețelile pot fi frecvente.

Frica

Frica apare ca urmare a grijilor în legătură cu un pericol real sau imaginar. Este o emoție resimțită la nivelul rinichilor și a vezicii urinare. De asemenea, din cauza fricii pot apărea probleme gastrointestinale deoarece relația dintre creier și stomac sau intestine este foarte puternică. Un intestin cu probleme poate trimite semnale către creier, la fel cum un creier cu probleme poate trimite semnale către intestin. Prin urmare, problemele gastrointestinale ale unei persoane pot fi cauza sau rezultatul anxietății, stresului sau depresiei.

Rușinea

Rușinea este o emoție care te face să te simți inferior și să ai gânduri negative despre propria persoană. De multe ori, când îți este rușine de ceva, simți nevoia să dispari, să te faci nevăzut. Această emoție puternică îți poate afecta, de obicei, stomacul, pielea sau coloana vertebrală.

Nesiguranța

Nesiguranța apare atunci când îți lipsesc certitudinile sau când îți pierzi încrederea în propria persoană. Nesiguranța poate fi cauzată de anumite defecte fizice, de modul în care crezi că ești perceput în societate, de incertitudinile legate de job sau relațiile interpersonale. Atunci când nesiguranța este extrem de mare, poate apărea o tulburare de somatizare care se manifestă cu simptome de anxietate și depresie, dar și cu probleme la nivelul stomacului, umerilor și gâtului. De asemenea, nesiguranța poate afecta genunchii, gleznele sau coloana vertebrală.

Neiertarea

Atunci când nu poți ierta (pe tine sau pe alții) și nu poți merge mai departe din cauza unor greșeli din trecut, poți fi vulnerabil din punct de vedere fizic. Neiertarea poate slăbi sistemul imunitar şi poate dăuna întregului organism. Cel mai afectat organ poate fi, în acest caz, inima.

Așadar, este posibil ca afecțiunile medicale de care suferi să apară sau să fie agravate din cauza unor probleme de natură psihologică. Este esențial să înțelegi că mintea și corpul sunt interconectate și să iei în considerare că în spatele unor simptome fizice inexplicabile se pot afla anumite tulburări de natură psihologică. Dacă suferi de o tulburare de somatizare, este important să nu te tratezi după sfaturile de pe forum sau internet, ci să urmezi terapie psihologică specializată.