Renina: ce este și valori normale
Cuprins
- Ce este renina
- Când este recomandat să testezi renina
- Renina: valori normale
- Cauzele nivelului crescut de renină
- Cauzele nivelului scăzut de renină
Renina este o enzimă esențială produsă de rinichi, care joacă un rol central în reglarea tensiunii arteriale și a echilibrului hidric al organismului. Înțelegerea modului în care funcționează această enzimă este importantă, deoarece dezechilibrele în producția sau activitatea reninei pot contribui la apariția unor afecțiuni precum hipertensiunea arterială sau bolile renale.
Vom afla din acest articol cum acționează renina, care sunt valorile normale și ce înseamnă dacă ai un nivel prea crescut sau prea scăzut de renină în organism.
Ce este renina
Renina este o enzimă produsă de rinichi și eliberată în fluxul sanguin atunci când organismul are nevoie să-și stabilizeze tensiunea arterială sau nivelul de sodiu.
Din punct de vedere biochimic, renina este o proteină formată din aproximativ 340 de reziduuri de aminoacizi (Când doi sau mai mulți aminoacizi se combină și formează o peptidă, apa este eliminată, iar ceea ce rămâne se numește reziduu de aminoacizi).
Renina joacă un rol esențial în reglarea tensiunii arteriale și a echilibrului de fluide din organism, fiind o parte importantă a sistemului renină–angiotensină–aldosteron (RAAS).
Eliberarea reninei în sânge este declanșată de trei situații principale:
1. Scăderea presiunii arteriale în arteriolele renale (detectată de baroreceptori specializați)
2. Scăderea concentrației de sodiu în tubii renali distali (detectată de celulele macula densa)
3. Stimularea simpatică a rinichilor în situații de stres
Practic, atunci când tensiunea arterială scade sau nivelul de sodiu este prea mic, rinichii eliberează renină în sânge. Această enzimă acționează asupra unei proteine produse de ficat, numită angiotensinogen, transformând-o în angiotensină I.
Angiotensina I călătorește prin sistemul circulator până ajunge în plămâni, unde întâlnește o altă enzimă crucială - enzima de conversie a angiotensinei (ACE). Aceasta transformă angiotensină I în angiotensină II, forma activă și extrem de puternică a hormonului. Angiotensină II este unul dintre cei mai potenti vasoconstrictori cunoscuți în organism, provocând contracția musculaturii netede din pereții vaselor de sânge, ceea ce crește rapid presiunea arterială.
Dar efectele angiotensinei II nu se opresc aici. Ea stimulează și cortexul suprarenal să secrete aldosteron, un hormon care acționează asupra rinichilor determinându-i să rețină sodiu și apă, crescând astfel volumul sanguin și implicit presiunea arterială. În plus, angiotensină II stimulează eliberarea de vasopresină (hormonul antidiuretic) din hipofiza posterioară, intensificând și mai mult retenția de apă.
Acest mecanism este esențial pentru supraviețuire în situații de deshidratare, hemoragie sau șoc, când organismul trebuie să-și mențină perfuzia organelor vitale.
Însă disfuncțiile acestui sistem pot avea consecințe grave: o activare excesivă a sistemului renină-angiotensină contribuie la hipertensiune arterială cronică, insuficiență cardiacă și boli renale cronice. Din acest motiv, multe medicamente moderne pentru tensiune arterială - inhibitorii de ACE și blocantele de receptori ai angiotensinei - țintesc exact acest sistem, întrerupând acțiunea la diferite nivele pentru a controla presiunea arterială.
Când este recomandat să testezi renina
Testarea reninei devine esențială atunci când medicul tău suspectează că hipertensiunea arterială are cauze hormonale complexe, nu doar factori de stil de viață. Acest test, realizat împreună cu măsurarea nivelului de aldosteron, oferă o imagine clară asupra funcționării glandelor suprarenale și ajută la identificarea dezechilibrelor hormonale care influențează tensiunea arterială.
Medicul va recomanda testarea reninei în special dacă ai fost diagnosticat cu hipertensiune arterială care nu răspunde la tratamentul standard. Când medicamentele clasice antihipertensive - care funcționează de obicei pentru majoritatea pacienților - nu reușesc să controleze tensiunea ta arterială, acest lucru ridică suspiciunea unei probleme hormonale subiacente care necesită o abordare diferită.
O cauză frecventă a hipertensiunii rezistente la tratament este aldosteronismul primar (AP), cunoscut și sub numele de sindrom Conn. În această afecțiune, glandele suprarenale produc cantități excesive de aldosteron independent de semnalele normale ale organismului. Excesul de aldosteron determină rinichii să rețină prea mult sodiu și apă, crescând volumul sanguin și implicit tensiunea arterială la niveluri dificil de controlat. Testul activității reninei poate confirma dacă hipertensiunea arterială este provocată de acest dezechilibru hormonal specific.
Cum se măsoară renina?
Renina este de obicei măsurată prin determinarea activității plasmatice a reninei (APR), un test care evaluează eficiența cu care enzima reninei transformă angiotensinogenul în angiotensină I - precursorul formei active, angiotensina II. Această metodă oferă o imagine funcțională a sistemului renină-angiotensină-aldosteron în acțiune.
Alternativ, renina poate fi măsurată și direct, prin determinarea concentrației absolute a enzimei în sânge, metodă care câștigă tot mai multă popularitate datorită standardizării mai bune între laboratoare.
Ce trebuie să știi înainte de analiza de sânge ce testează renina
Este important de știut că anumite medicamente pot afecta rezultatele testului, de aceea medicul trebuie să știe dacă iei:
- Pilule anticoncepționale
- Medicamente pentru tensiunea arterială
- Medicamente care dilată vasele de sânge (vasodilatatoare folosite pentru tratarea hipertensiunii arteriale sau a insuficienței cardiace)
- Pilule pentru eliminarea apei (diuretice)
De asemenea, este important să limitezi aportul de sodiu înainte de test și trebuie să știi că nivelul de renină poate fi afectat de sarcină, precum și de ora din zi și de poziția corpului la momentul recoltării sângelui.
Renina: valori normale
Pentru o dietă obișnuită, cu aport normal de sodiu, valorile considerate normale sunt:
1. În poziție culcată (decubit): între 0,2 și 1,6 ng/ml/oră (sau 0,2 - 1,6 µg/l/oră)
2. În poziție verticală (în picioare): între 0,5 și 4,0 ng/ml/oră (sau 0,5 - 4,0 µg/l/oră)
Diferența între cele două poziții nu este întâmplătoare - când stai în picioare, gravitația influențează distribuția sângelui în organism, declanșând o eliberare ușor crescută de renină pentru a menține presiunea arterială adecvată și perfuzia organelor vitale.
Este important să reții că aceste intervale pot varia ușor de la un laborator la altul, în funcție de metodele de testare utilizate, tipul de echipament și standardele de referință adoptate. De aceea, rezultatele trebuie întotdeauna interpretate de medic în contextul specific al laboratorului care a efectuat analiza, al istoricului medical și al simptomelor pe care le prezinți.
Cauzele nivelului crescut de renină
Nivelurile ridicate de renină ar putea indica prezența următoarelor probleme medicale:
- Boala Addison (când glandele suprarenale nu produc suficienți hormoni) din cauza scăderii de volum
- Deshidratare
- Niveluri scăzute de potasiu în sânge (hipokaliemie)
- Hemoragie (sângerare)
- Tumori renale producătoare de renină
- Hipertensiune renală (tensiune arterială crescută din cauza îngustării arterelor)
- Hipertensiune arterială malignă (tensiune arterială foarte mare care apare brusc, fără avertisment)
- Hipertensiune arterială primară (tensiune arterială crescută care nu este rezultatul unei afecțiuni medicale)
- Insuficiență cardiacă sau ciroză (cicatrizare a ficatului) atunci când aceste afecțiuni sunt însoțite de un volum sanguin efectiv scăzut
Cauzele nivelului scăzut de renină
Nivelurile scăzute de renină ar putea fi cauzate de:
- Aldosteronism primar (AP)
- Terapie cu steroizi care determină retenția de sare
- Hipertensiune arterială crescută din cauza aportului crescut de sodiu
În concluzie, renina este un element-cheie în reglarea tensiunii arteriale și în menținerea sănătății cardiovasculare. Această enzimă produsă de rinichi declanșează un lanț de reacții care ajută organismul să mențină tensiunea arterială la niveluri optime și să echilibreze cantitatea de apă și săruri din corp. Testarea reninei îi ajută pe medici să înțeleagă de ce anumite persoane au tensiune arterială mare care nu răspunde la tratamentele obișnuite, permițând astfel alegerea terapiei potrivite pentru fiecare pacient. Când renina funcționează normal, tensiunea arterială rămâne echilibrată, dar când apar probleme în acest sistem, cunoașterea nivelurilor de renină devine esențială pentru un tratament eficient.
Surse foto: Vecteezy.com
Surse articol: Clevelandclinic.org, Ucsfhealth.org