Celule NK: ce sunt și cum acționează

Duminică, 19.01.2025

Celulele NK sau celulele ucigașe naturale sunt o parte esențială a unui sistem imunitar sănătos. Ele ajută corpul să lupte împotriva infecțiilor și bolilor distrugând celulele anormale înainte ca acestea să se răspândească. O activitate scăzută a celulelor NK poate duce la o vulnerabilitate crescută la infecții și la dezvoltarea anumitor tipuri de cancer. Află din acest articol cum funcționează celulele NK și care sunt semnele că ai prea puține astfel de celule în corp.

Ce sunt celulele NK

Celulele ucigașe naturale (celulele NK) fac parte din sistemul imunitar, fiind celule albe din sânge care distrug celulele infectate cu virusuri și celulele tumorale. Ele aparțin unui grup specific de globule albe numite limfocite, care includ, de asemenea, celulele B și celulele T. Însă, spre deosebire de celulele B și T, celulele NK pot elimina celulele dăunătoare fără expunerea prealabilă la un agent patogen.

Celulele NK încep să se dezvolte în măduva osoasă. Ele pot rămâne acolo sau se pot muta în alte țesuturi și organe din sistemul limfatic, precum:

Ganglioni limfatici
Splină
Amigdale
Timusul
Ficatul
Plămânii

Odată ce s-au maturizat, ele sunt eliberate în sânge. Specialiștii spun că între aproximativ 5% - 10% din limfocitele care circulă în sânge sunt celule NK.

Aceste celule au durată de viață scurtă, de aproximativ două săptămâni, însă corpul produce altele, astfel încât în orice moment, adulții au peste 2 miliarde de celule NK în organism.

Cum acționează celulele NK

Celulele NK distrug celulele care reprezintă o amenințare, adică celulele infectate cu viruși și celulele maligne (canceroase). Ele distrug aceste celule dăunătoare în stadiile incipiente, prevenind dezvoltarea și răspândirea lor în corp. În plus, secretă citokine, care direcționează alte celule din sistemul imunitar să atace celulele dăunătoare și agenții patogeni.

Imagine IA cu celule din sange si bacterii — Sursa foto: Vecteezy.com

Iată care este modul lor de funcționare:

Celulele NK patrulează prin corp, căutând markerii care indică celule sănătoase sau bolnave. Dacă detectează semne că o celulă este dăunătoare, eliberează substanțe chimice mortale în celulă pentru a o ucide. Dacă o celulă NK ucide sau nu depinde de semnalele pe care le primește (sau nu) de la celula pe care o scanează (celula țintă).

Celulele NK folosesc o combinație de receptori pentru a activa sau a inhiba (preveni) eliminarea unei ținte:

Receptorii inhibitori sunt folosiți pentru a nu ataca celulele sănătoase. MHC-1 este cel mai comun marker celular pe care o celulă NK îl recunoaște. MHC-1 de pe celula țintă se atașează (se leagă) de receptorul inhibitor al celulei NK, această legătură dezactivând funcția de distrugere a celulei NK. În loc să atace, celula NK trece la următoarea celulă.

Receptorii de activare. Celulele canceroase și celulele infectate eliberează semnale chimice care activează celulele NK și provoacă atacul acestora. De exemplu, celulele NK detectează celulele cărora le lipsește MHC-1 sau celulele care au MHC-1 degradat din cauza unei infecții, precum gripa sau altă infecție virală. După ce aceste celule au fost depistate, celulele NK eliberează perforină și granzime pentru a le ucide. Perforina creează o deschidere în celula țintă, astfel încât celula NK să poată introduce granzime. Granzima ucide celula.

Semne că ai prea puține celule NK

Un număr scăzut de celule NK poate fi asociat cu o susceptibilitate crescută la infecții recurente, în special infecții virale severe sau persistente, cum ar fi cele cauzate de virusul Epstein-Barr sau herpesvirusuri. Persoanele afectate pot experimenta oboseală cronică, slăbiciune generalizată, și pot dezvolta un risc crescut de apariție a anumitor tipuri de cancer.

De asemenea, o funcție deficitară a celulelor NK poate contribui la apariția mai multor boli precum:

1. Boli autoimune. Problemele legate de modul în care funcționează celulele NK pot juca un rol în bolile autoimune. Cu bolile autoimune, celulele imune atacă celulele sănătoase ale corpului tău - nu doar celulele bolnave sau infectate.

2. Astm. Celulele NK joacă un rol important în răspunsul inflamator al organismului. Celulele NK pot crește sau reduce inflamația, în funcție de diverși factori.

3. Boala inflamatorie intestinală. Celulele NK joacă un rol în răspunsul inflamator al corpului la infecțiile bacteriene din intestin.

Cauzele care afectează funcția normală a celulelor NK sunt în principal două stări de imunodeficiență care rezultă din mutații genetice prezente la naștere. Acestea sunt:

1. Deficiența clasică a celulelor ucigașe naturale - implică lipsa sau prezența unui număr foarte mic de celule NK în sânge (mai puțin de 1% din limfocitele circulante)

2. Deficiența funcțională a celulelor ucigașe naturale - înseamnă că celulele NK nu funcționează așa cum ar trebui.

Ambele afecțiuni fac o persoană să fie mai susceptibilă la infecții, inclusiv la:

HPV
Herpes
Citomegalovirus (CMV)
Virusul Epstein-Barr (EBV)
Virusul varicelo-zosterian (virusul care provoacă varicela)

Ce teste arată nivelul de celule NK

Fiole cu sange — Sursa foto: Vecteezy.com

Pentru a determina nivelul și activitatea celulelor NK, medicii imunologi sau hematologi recomandă diverse teste de laborator, precum:

Teste de imunotoxicitate - Funcția celulelor NK poate fi evaluată prin determinarea activității citolitice împotriva celulelor tumorale țintă. Acest lucru se face prin testul de eliberare a izotopului radioactiv de crom, numit crom-51 (51Cr), care este eliberat de celulele țintă.

Citometria în flux - este cel mai specific test pentru identificarea celulelor NK. Utilizează anticorpi marcați fluorescent care se leagă de markerii caracteristici ai celulelor NK, cum ar fi CD16 și CD56. Acest test indică proporția celulelor NK din totalul limfocitelor.

Teste genetice și moleculare – în cazuri de deficiență suspectată congenitală sau dobândită a celulelor NK, se pot face analize mai detaliate pentru a identifica mutații sau anomalii în genele implicate în funcționarea lor.

Așadar, celulele NK protejează corpul de infecții și boli, răspunzând rapid la amenințări. Ele distrug celulele dăunătoare în stadiile incipiente, împiedicând răspândirea celulelor infectate și a celulelor canceroase. Ele acționează ca niște „soldați" care patrulează constant prin organism și pot recunoaște și distruge atât celulele canceroase cât și cele infectate cu virusuri, fără să aibă nevoie de o pregătire specială în prealabil. Cercetătorii studiază intens aceste celule deoarece ar putea ajuta la dezvoltarea unor tratamente mai bune împotriva cancerului și a infecțiilor.

Citește și: Noua grupă de sânge: ce este și prin ce se caracterizează

Vezi si