Cortizol mărit: cauze, simptome și tratament

Duminică, 31.07.2022

Cortizolul este un hormon steroid care reglează mai multe procese importante în organismul uman, inclusiv metabolismul și răspunsul imunitar. De asemenea, cortizolul are un rol esențial în a ajuta corpul să răspundă la stres. În general, organismul își reglează singur nivelul acestui hormon, însă în unele cazuri pot exista fluctuații care îți pot afecta sănătatea. Află de ce se poate întâmpla să ai cortizolul mărit, ce simptome poți experimenta în aceste situații și ce trebuie să faci ca să revii la valorile normale!

Ce este cortizolul?

Hormonii sunt substanțe chimice care coordonează mai multe funcții din organismul uman. Ei transmit diverse mesaje prin sânge către organele, pielea, mușchii și alte țesuturi, ”spunându-le” ce și când să facă.

Ilustrație cu rolul cortizolului în organism — Sursa foto: iStock.com

Cortizolul este un hormon glucocorticoid produs și eliberat de glandele suprarenale, glandele mici, în formă de triunghi, care sunt situate deasupra rinichilor. Cortizolul afectează aproape fiecare organ și țesut din corpul uman, având mai multe roluri importante, printre care:

Reglează răspunsul corpului la stres;
Controlează utilizarea grăsimilor, proteinelor și carbohidraților sau a metabolismului;
Suprimă inflamația;
Reglează tensiunea arterială și glicemia;
Ajută la controlul ciclului somn-veghe.

Corpul uman monitorizează și menține constant nivelurile de cortizol, deoarece un nivel prea mare sau prea mic al acestui hormon poate dăuna sănătății.

Cum controlează corpul nivelul de cortizol?

Organismul uman deține un sistem complex pentru a regla nivelul de cortizol. Acesta implică hipotalamusul (o zonă mică a creierului care ajută la reglarea hormonală) și glanda pituitară (glandă mică situată sub creier, care reglează producția de cortizol în glandele suprarenale).

Când nivelul de cortizol din sânge scade, hipotalamusul eliberează hormonul de eliberare a corticotropinei (CRH), care direcționează glanda pituitară să producă hormonul adrenocorticotrop (ACTH). Apoi ACTH stimulează glandele suprarenale să producă și să elibereze cortizol.

Pentru a menține un nivel optim de cortizol în organism, hipotalamusul, glanda pituitară și glandele suprarenale trebuie să funcționeze corect.

Cortizolul - hormonul stresului

Cortizolul este cunoscut pe scară largă ca „hormonul stresului”, deoarece corpul eliberează acest hormon atunci când se confruntă cu un anumit tip de stres.

Este important de știut că, din punct de vedere biologic, există mai multe tipuri diferite de stres, inclusiv:

1. Stresul acut - Acesta apare atunci când te afli într-un pericol brusc într-o perioadă scurtă de timp ( de exemplu atunci când ai un accident de mașină).

2. Stresul cronic - Acest tip de stres apare atunci când te confrunți (pe termen lung)cu stări continue de frustrare sau anxietate (de exemplu să ai loc de muncă dificil).

3. Stresul traumatic - Acesta apare atunci când experimentezi un eveniment care îți poate pune viața în pericol, care induce frică și un sentiment de neputință (de exemplu, când ai de-a face cu un eveniment meteorologic extrem, război sau agresiune sexuală).

Valori normale ale cortizolului

Pentru a ști dacă ai sau nu cortizolul mărit, trebuie să aflii care sunt valorile normale ale acestui hormon.

Specialiștii spun că nivelul de cortizol din sânge, urină și salivă este cel mai mare dimineața devreme, apoi scade pe parcursul zilei. Cel mai scăzut nivel al cortizolului este atins în jurul miezului nopții, însă acest tipar se poate schimba la persoanele care lucrează în tură de noapte și dorm ziua.

În general, valorile normale ale cortizolului sunt:

Dimineața, între orele 6 - 8:00 - cortizolul ar trebui să fie între 10 - 20 micrograme per decilitru (mcg/dL).
În jurul orei 16:00 - cortizolul este, de obicei, de 3 - 10 mcg/dL.

Intervalele normale pot varia în funcție de laboratorul de analize, momentul zilei și fiecare persoană în parte. Există mai multe teste care se pot efectua pentru a determina nivelul cortizolului din organism, și anume:

Test din urină și sânge
Test din salivă
Tomografie sau RMN (pentru a verifica dacă există anormalități în glandele pituitare și renale)

Semne că ai cortizol mărit

Cortizolul mărit poate provoca o serie de simptome care includ:

Creștere în greutate, mai ales în special la față și abdomen;
Depuneri de grăsime între omoplați;
Acnee;
Subțierea pielii;
Învinețire ușoară și vindecare lentă;
Înroșirea feței;
Slăbiciune musculară;
Oboseală severă chiar dacă ai dormit suficient;
Dificultate de concentrare și iritabilitate;
Hipertensiune arterială;
Dureri de cap;
Simptome gastrointestinale (greață, vomă, diaree, constipație);
Creșterea nivelului de zahăr din sânge, care se transformă adesea în diabet de tip 2;
Creșterea excesivă a părului, în special la femei;
Osteoporoză și fracturi;
Scăderea sistemului imunitar.

Cauzele cortizolului mărit

Experimentarea unui cortizol mărit pentru o perioadă lungă de timp este asociată, de obicei, cu sindromul Cushing, care este o afecțiune rară. Principala cauză pentru sindromul Cushing este administrarea de medicamente cu corticosteroizi, precum prednison, prednisolon sau dexametazonă. Alte cauze includ stresul pe termen lung, moștenirea genetică și prezența unor tumori în țesutul endocrin.

1. Stresul

Femeie stresată cu mâinile la tâmple — Sursa foto: iStock.com

Atunci când ești stresat, în organismul tău se declanșează o combinație de semnale atât de la hormoni, cât și de la nervi. Aceste semnale determină glandele suprarenale să elibereze hormoni, inclusiv adrenalină și cortizol. Procesul face parte din sistemul de apărare al corpului, pentru ca acesta să fie pregătit pentru situații potențial periculoase (răspunsul luptă sau fugi). După ce corpul consideră că amenințarea a trecut, hormonii revin la nivelurile obișnuite. Acest proces este destinat să te salveze în situații de stres acut, însă dacă ești supus unui stres constant, corpul tău eliberează în mod continuu cortizol. Expunerea pe termen lung la cortizol și alți hormoni de stres poate face ravagii în corp, crescând riscul de apariție a bolilor de inimă, obezitate, anxietate și depresie.

2. Disfuncția glandei pituitare

Glanda pituitară este un organ minuscul aflat la baza creierului și are rolul de a controla secreția diferiților hormoni. Dacă glanda pituitară nu funcționează bine, va produce o cantitate excesivă de hormoni, inclusiv cortizol.

Problemele glandei pitulare care pot cauza cortizol mărit includ:

Hiperpituitarism (glanda pituitară hiperactivă)
Tumori hipofizare benigne, inclusiv adenoame
Tumori hipofizare canceroase

3. Tumorile glandelor suprarenale

Tumorile glandelor suprarenale pot fi benigne (necanceroase) sau maligne (canceroase), dar ambele tipuri pot secreta niveluri ridicate de hormoni, inclusiv cortizol. În plus, dacă tumora este mare, ea pune presiune pe organele din apropiere, provocând durere sau senzație de plinătate în abdomen.

4. Efecte secundare ale medicamentelor

Administrarea pe termen lung a anumitor medicamente precum corticosteroizii sau contraceptivele orale pot provoca un cortizol mărit. Totuși, este important să nu oprești brusc medicamentele cu steroizi deoarece acest lucru poate cauza niveluri scăzute de cortizol și, prin urmare, tensiune arterială scăzută, nivel redus de zahăr din sânge, iar în cazuri grave comă și chiar moarte. Discută cu medicul pentru a vedea cum poți reduce treptat administrarea de corticosteroizi.

5. Cantități mari de estrogen

Cantitățile mari de estrogen din corp ( de exemplu atunci când există o terapie cu estrogen sau sarcină) pot determina creșterea nivelului de cortizol. De obicei, cortizolul mărit la femei este cauzat, în majoritatea situaților, de un nivel ridicat de estrogen din organism.

Medicamente care scad cortizolul

Există mai multe metode prin care se poate reduce cortizolul mărit, inclusiv intervenția chirurgicală (pentru îndepărtarea tumorilor din glanda pituitară), radioterapia și tratament medicamentos specific.

Femeie care cu medicamente în mână în farmacieft — Sursa foto: iStock.com

Medicamentele folosite pentru controlul producției excesive de cortizol la nivelul glandei suprarenale includ:

Ketoconazol
Mitotan (Lysodren)
Metiraponă (Metopirone).

De asemenea, mifepristone (Korlym, Mifeprex) este recomandat pentru persoanele cu diabet de tip 2 sau intoleranță la glucoză. Acest medicament nu scade producția de cortizol, dar blochează efectul cortizolului asupra țesuturilor.

Medicamentele pot avea efecte secundare, precum: oboseală, greață, vărsături, dureri de cap, dureri musculare, hipertensiune arterială, potasiu scăzut și inflamații. Unele au efecte secundare mai grave, cum ar fi efecte secundare neurologice și toxicitate hepatică.

Medicamentele mai noi pentru sindromul Cushing includ:

Pasireotida (Signifor) - sub formă de injecție
Oosilodrostat (Isturisa) - pastile

Plante care scad cortizolul

Unele cercetători arată că anumite alimente și plante pot ajuta la reducerea colesterolului mărit. Ciocolata neagră, ceaiul verde și uleiurile de pește sunt printre cele mai recomandate ingrediente în acest sens. În plus, specialiștii spun că anumite plante și ierburi medicinale ar putea reduce nivelul de stres, anxietate și/sau cortizol.

Gingseng indian crenguțe și praf pe o masă — Sursa foto: iStock.com

Iată care sunt acestea:

Gingsengul indian sau Ashwagandha
Rhodiola Rosea sau Rădăcina de aur
Roiniță
Muşeţel
Busuioc sfânt

Totuși, este esențial să nu consumi aceste plante (ca atare sau pe bază de suplimente), fără să te consulți cu un medic specialist.

În plus, pentru a reduce stresul și anxietatea, sunt necesare și alte măsuri, precum exercițiile fizice regulate, somnul suficient, petrecerea a cât mai mult timp în natură și practicarea unor tehnici de relaxare (mindfulness).

Așadar, oricine se poate confrunta cu perioade scurte de stres și, prin urmare, cu cortizolul mărit. Însă, un nivel ridicat de cortizol pe o perioadă lungă de timp poate avea efecte negative asupra sănătății. Dacă prezinți simptome de cortizol mărit, este bine să-ți faci un test și să discuți cu un medic ce trebuie să faci pentru a reveni la valorile normale de cortizol.

Vezi si