Kilograme în plus, dureri de cap, menstruație neregulată, acnee – sunt doar câteva dintre numeroasele simptome neplăcute ale sindromului Cushing, o consecință a expunerii pe termen lung la stres, inamicul public numărul unu al vremurilor noastre.
Acest sindrom Cushing reunește tot felul de afecțiuni și manifestări, iar cauza principală a declanșării acestora o constituie nivelul excesiv de cortizol, cunoscut și sub denumirea de „hormonul stresului”.
În cantități normale, acest hormon secretat de glandele suprarenale are câteva funcții importante: reglează tensiunea arterială și protejează sistemul cardiovascular, întărește sistemul imunitar, echilibrează nivelul de insulină și transformă carbohidrații, grăsimile și proteinele în energie.
Însă, atunci când este secretat în exces sau este introdus în organism prin intermediul medicamentelor ce conțin prednison sau dexametazonă (utilizate în special la pacienții cu boli cronice sau care au suferit un transplant de organe), cortizolul are efecte devastatoare.
Simptomele sindromului Cushing, apărute ca urmare a excesului de cortizol, nu sunt întotdeauna evidente, fiind specifice și altor afecțiuni. Tocmai de aceea, nu trebuie întârziată vizita la medic dacă observi ceva în neregulă, oricât de banal ți s-ar părea. Netratatat, sindromul Cushing poate duce la boli grave! Așadar, cu cât tratamentul este început mai devreme, cu atât șansele de vindecare sunt mai mari.
Află în continuare care sunt cauzele și simptomele sindromului Cushing, analizele care ajută la stabilirea diagnosticului și metodele de tratament care se impun.
Ce simptome au pacienții cu sindrom Cushing
Manifestările sindromului Cushing pot varia în funcție de nivelul de cortizol din organism. Astfel, cu cât nivelul acestuia este mai crescut, cu atât simptomele vor fi mai neplăcute și în număr mai mare.
Potrivit MayoClinic, semnele și simptomele specifice acestei afecțiuni includ:
- Exces ponderal, cu depozite mari de grăsime localizate pe abdomen, față, ceafă sau în zona umerilor
- Vergeturi pe brațe, abdomen, coapse, sâni sau fese
- Vinișoare la nivelul feței (teleangiectazii)
- Subțierea și fragilizarea tegumentelor
- Vânătăi și răni sau înțepături de insecte care se vindecă greu
- Acnee
- Creșterea excesivă a părului facial sau corporal (afecțiune numită hirsutism)
- Întârzierea sau absența menstruației
- Libido scăzut
- Disfuncții erectile
- Infertilitate
- Oboseală cronică
- Slăbiciune musculară
- Depresie
- Anxietate
- Iritabilitate
- Dificultăți de concentrare
- Pierderi de memorie
- Hipertensiune arterială
- Dureri de cap
- Dezvoltare întârziată la copii
- Dureri de oase și fracturi (apărute ca urmare a scăderii densității osoase)
- Intoleranță la glucoză
- Senzație permanentă de sete
- Urinare excesivă
- Infecții frecvente
Dacă prezinți unul sau mai multe simptome din lista de mai sus și urmezi un tratament cu corticosteroizi pentru astm, artrită, lupus sau boala inflamatorie intestinală, nu ezita să programezi o consultație la medic. E posibil ca aceste medicamente să crească nivelul cortizolului, ceea ce favorizează apariția simptomelor neplăcute. Schimbarea medicamentelor sau a dozajului acestora poate rezolva această problemă.
Care sunt cauzele sindromului Cushing
Organismul produce cortizol în exces din mai multe motive. Principala cauză a sindromului Cushing o constituie administrarea de medicamente pe bază de corticosteroizi, urmată îndeaproape de stresul experimentat pe termen lung. Există însă și situații în care sindromul Cushing poate fi cauzat de o afecțiune ereditară, deci moștenită de la părinți, care poate crește riscul de dezvoltare a tumorilor în regiunea glandelor endocrine, ceea ce creează un dezechilbru al producției de cortizol.
Administrat pe termen lung, prednisonul – substanța activă din medicamentele destinate scăderii inflamației din corp – poate crește nivelul cortizolului. Potrivit Agenției Naționale a Medicamentului, prednisonul este recomandat în special pacienților care suferă de lupus, vasculită, psoriazis, urticarie, boala Crohn, hepatită alcoolică, tiroidită, hipercalcemie, leucemie, scleroză multiplă, polipi nazali, astm, artroză etc. De asemenea, este un medicament care ajută la profilaxia și tratamentul rejectului de grefă în cazul pacienților care au fost supuși unui transplant de organe sau măduvă osoasă.
De asemenea, injecțiile cu doze crescute de steroizi pentru calmarea durerilor de spate, de genunchi și a celor articulare în general pot duce la creșterea nivelului de cortizol și, implicit, la apariția sindromului Cushing.
Excesul de cortizol poate fi cauzat și de:
- stres resimțit pe termen lung;
- depresie;
- atacuri de panică;
- malnutriție;
- alcoolism;
- tumori benigne la nivelul glandei pituitare;
- tumori benigne sau maligne la nivelul plămânilor, pancreasului, tiroidei sau timusului;
- disfuncții ale glandelor suprarenale, cum ar fi adenomul cortical suprarenal.
Ce complicații pot apărea dacă nu te tratezi
În lipsa unui tratament adecvat, sindromul Cushing poate favoriza apariția multor probleme de sănătate grave, cum ar fi: hipertensiunea, diabetul de tip 2, osteoporoza, accidentul vascular cerebral, infecțiile frecvente, atrofia musculară sau pietrele la rinichi.
Analize necesare pentru diagnosticarea sindromului Cushing
Diagnosticul de sindrom Cushing este destul de dificil de stabilit, mai ales în cazul pacienților care nu urmează un tratament cu steroizi, deoarece simptomele sunt specifice și altor afecțiuni.
În primă fază, medicul va realiza un examen clinic și îți va studia istoricul medical și familial, precum și simptomele resimțite.
Fața rotundă în formă de lună, țesutul gras excesiv în zona umerilor și a gâtului și pielea subțire, cu vergeturi sau vânătăi sunt primele simptome care ar putea da de gol sindromul Cushing.
La examinarea clinică, medicul ar putea să îți adreseze următoarele întrebări:
- Când au început să apară simptomele?
- În ce condiții se înrăutățesc și ce anume din ceea ce faci ajută la ameliorarea lor?
- Ai observat modificări în ceea ce privește viața sexuală de când te confrunți cu aceste simptome?
- Menstruația este normală sau ai observat ceva în neregulă?
- Ai luat în greutate în această perioadă? În ce zonă a corpului ți se pare că s-a acumulat grăsimea?
- Te confrunți cu tristețe, depresie, îți este greu să îți controlezi emoțiile?
- Ai observat că te învinețești foarte ușor sau că rănile se vindecă greu?
- Ai o stare de slăbiciune musculară?
- Te confrunți cu acnee sau ți-a crescut mai mult păr de față ori pe corp?
- Iei medicamente pe bază de corticosteroizi? De cât timp și pentru ce afecțiune?
Dacă nu medicamentele sunt de vină pentru excesul de corticol, atunci medicul ar putea solicita efectuarea unor analize specifice, care pot ajuta la stabilirea diagnosticului.
Potrivit healthline.com, acestea includ:
- analize de urină și de sânge – măsoară nivelul hormonilor, inclusiv pe cel de cortizol.
- teste de salivă – sunt indicate mostrele de salivă prelevate noaptea târziu, când nivelul de cortizol se presupune că atinge maximumul.
- teste imagistice, cum ar fi computerul tomograf (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) – oferă imagini precise ale glandelor pituitare și suprarenale, unde pot fi observate anomalii, cum ar fi tumorile.
- test de supresie la dexametazonă – identifică rata secreției de cortizol la administrarea unui medicament corticosteroid.
- măsurarea nivelului de cortizol prin mostre de sânge prelevate de la nivelul sinusului pietros inferior.
Astfel de analize îl ajută pe medic să descopere cauza precisă a simptomelor resimțite. Deseori, cauza nu este sindromul Cushing, ci alte afecțiuni care se manifestă similar, cum ar fi sindromul ovarului polichistic, depresia, alcoolismul sau tulburările de alimentație.
În ce constă tratamentul sindromului Cushing
Dacă analizele scot la iveală că simptomele sunt cauzate de excesul de cortizol, medicul va depista mai întâi afecțiunea, iar mai apoi va recomanda un tratament corespunzător.
În cazul în care sindromul Cushing este cauzat de medicamente, schimbarea acestora sau a dozajului poate ajuta la ameliorarea simptomelor. De asemenea, anumite medicamente pot reduce hiperproducția de cortizol la nivelul glandelor pituitare sau suprarenale, dar acestea se vor administra doar la recomandarea strictă a medicului!
Astfel de medicamente au ca substanțe active ketoconazolul, mitotanul, metirapona sau mifrepistonul, care țin sub control producția de cortizol, dar pot avea, în același timp, numeroase reacții adverse: oboseală, greață, vărsături, dureri de cap, dureri muscualre, tensiune arterială crescută, toxicitate la nivelul ficatului și scăderea nivelului de potasiu din organism.
Un tratament de ultimă oră pentru sindromul Cushing constă în administrarea, de două ori pe zi, a unei injecții cu pasireotidă, o substanță activă care reduce producția hormonului adrenocorticotrop (ACTH), care controlează activitatea glandei hipofize, la rândul ei influențată de glandele suprarenale. Din păcate, și acest tratament prezintă efecte adverse, precum diaree, glicemie crescută, dureri abdominale, oboseală, hipertensiune și dureri de cap.
Dacă se descoperă o tumoare, în funcție de mărime și stadiul de evoluție, medicul ar putea recomanda înlăturarea chirurgicală a acesteia, urmată de radioterapie sau chimioterapie. În anumite situații, tumorile sau tratamentul acestora pot cauza un dezechilibru hormonal, caz în care se recomandă terapia de substituție hormonală.
Dacă niciunul dintre aceste tratamente nu dă rezultate, medicul ar putea lua în considerare înlăturarea pe cale chirugicală a uneia sau a ambelor glande suprarenale, intervenție numită adrenalectomie, care rezolvă problema excesului de cortizol, dar necesită ulterior medicamente pentru înlocuirea acestui hormon, care trebuie luate toată viața.
Metode naturale care pot ameliora simptomele sindromului Cushing
Simptomele sindromului Cushing pot fi ameliorate atât prin tratament specific recomandat de medic, în funcție de cauza descoperită, cât și prin metode naturale, care presupun schimbarea stilului de viață.
Exercițiile fizice zilnice de intensitate mică spre moderată (yoga, tai chi, gimnastică în apă etc.), consumul de alimente bogate în calciu și vitamina D, masajul și ședințele de psihoterapie îți pot îmbunătăți semnificativ starea de sănătate.
Urmareste-ne pe Google News
