Adevarul despre glutamatul monosodic, drogul din alimente

De
Masha Florea
Joi, 11.04.2013
Cuprins
- Ce este glutamatul monosodic?
- Glutamatul monosodic este daunator?
- Complexul simptomatic al MSG
- Migrenele cauzate de MSG
- Hipertensiunea arteriala
- MSG si obezitatea
Ce este glutamatul monosodic?
MSG este sarea de sodiu a acidului glutamic, un aminoacid non-esential (care poate fi sintetizat de catre organismul uman) ce se gaseste in structura proteinelor. Glutamatul sau acidul glutamic poate fi gasit in alimentele ce contin proteine, precum peste, carne, legume, cereale, lactate, sosuri de soia si rosii.

Alte saruri ale acidului glutamic (E620) care au proprietati de potentiatori de aroma sunt glutamatul monopotasic (E622), diglutamatul de calciu (E623), glutamatul de monoamoniu (E624) si diglutamatul de magneziu (E625).
Atat acest aditiv alimentar cat si sarurile sale au proprietatea de a stimula receptorii glutamatului sau ai gustului "umami" situati pe limba. Prin aceasta stimulare, este determinata perceptia de savoare a mancarii.
Desi este o sare, MSG adauga si un gust dulceag mancarii, ce poate fi neplacut, mai ales daca acest compus este folosit in exces. Din pacate, este deseori folosit pentru a readuce aroma proaspata a unor alimente vechi, acesta putand fi motivul pentru care unii indivizi resimt diverse efecte neplacute dupa consumul respectivelor mancaruri.
Glutamatul monosodic este daunator?
Din cauza unor reclamatii conform carora consumul de alimente continand MSG ar duce la un sindrom specific, folosirea acestui aditiv este controversata. E621 a fost urmarit in diverse studii stiintifice, insa legatura dintre acesta si o simptomatologie specifica nu a putut fi demonstrata.
De fapt, FDA ( Administratia alimentelor si medicamentelor din SUA) considera MSG un compus "recunoscut in mod general ca fiind sigur". Insa, din cauza faptului ca unele persoane pot fi mai sensibile si pot avea reactii adverse la consumul unor mancaruri care il contin, FDA obliga la declararea acestuia in lista de ingrediente, atunci cand este folosit.
In 2007, Jurnalul European de Nutritie Clinica a publicat un articol in care o echipa de experti declara MSG ca fiind sigur pentru populatia generala, in conditiile consumului acestuia in cantitati de 16mg/kg corp, zilnic.
Complexul simptomatic al MSG
Sindromul restaurantului chinezesc, asa cum era numit inainte, cuprinde cefalee, inrosirea fetei, transpiratii, palpitatii, amorteala sau senzatie de arsura la nivelul fetei, gatului sau altor zone, dureri in piept si greata.
Aceste simptome au fost declarate dupa consumul de mancare chinezeasca (industrie in care acest aditiv se foloseste frecvent), conserve de legume, supe si carnuri procesate.

Migrenele cauzate de MSG
Un studiu realizat in 2009 si publicat in Jurnalul de Medicina Clinica si Experimentala a aratat legatura dintre MSG si efectele neurotoxice ale acestuia. Cercetatorii au demonstrat ca, prin incubarea culturilor celulare de neuroni prelevate de la soareci de laborator cu MSG la concentratii relevante, efectele au fost de edem si leziuni ale neuronilor maturi din culturi. Cercetatorii au lansat ipoteza ca acesta ar fi motivul pentru care, in urma consumului de MSG in cantitati crescute, apare cefaleea ca si efect secundar.

Hipertensiunea arteriala
Fiind o substanta care contine sodiu, MSG ar trebui limitat de catre persoanele care sufera de hipertensiune arteriala, deoacere, asemeni sarii obisnuite, acesta are capacitatea de a atrage apa din tesuturi deshidratandu-le, in timp ce aceasta se acumuleaza in vasele sangvine, crescand presiunea la acest nivel.

MSG si obezitatea
Un studiu din 2011 publicat in Jurnalul American de Nutritie Clinica, realizat pe 10 095 de chinezi normoponderali, a demonstrat legatura intre consumul cronic de MSG si cresterea indicelui masei corporale. Cercetatorii au aratat ca persoanele care aveau un aport crescut de MSG au avut un risc cu 33% mai mare de a se ingrasa, comparativ cu grupul de persoane cu cel mai mic aport de MSG. Acestia au presupus ca un consum cronic de MSG poate induce modificari patologice ale unor zone din creier, determinand rezistenta la leptina, hormonul implicat in semnalizarea satietatii si responsabil cu oprirea ingestiei alimentare. |
![]() |
Chiar daca aceasta substanta pare, la prma vedere, a fi sigura din punctul de vedere al consumului sau, este importanta limitarea aportului acesteia, deoarece compusul este o izoforma a acidului glutamic intalnit in natura, putand determina reactii toxice daca este consumat in exces, sau daca este consumat de persoane cu un grad de sensibilitate crescut.
Pentru a face acest lucru, este necesar sa eviti mancarurile de tip fast-food si junk-food, dar si mezelurile. In plus, atunci cand mananci in oras, poti intreba chelnerul daca bucatarul foloseste glutamat monosodic.
Vezi si

50 de alimente bogate în vitamina E
Raluca Margean |
Joi, 11.04.2013

Ce să mănânci când ai amețeli: alimentele care te ajută
Raluca Margean |
Joi, 11.04.2013

Alimente "carbon - negative": ce sunt și cum pot ajuta la combaterea schimbărilor ...
Raluca Margean |
Joi, 11.04.2013