Organismul uman este un ecosistem foarte complex care găzduiește trilioane de bacterii și alte microorganisme - Dr. Carmen Pop

Luni, 19.09.2022

Microbiomul desemnează totalitatea elementelor genetice ale microbilor și interacțiunile acestora într-un mediu. Conceptul de microbiom a fost elaborat în anul 2001 de Joshua Lederberg, laureat in 1958 al Premiului Nobel pentru microbiologie. Microbiomul reprezintă un ecosistem vast, de o complexitate extraordinară, care, potrivit estimărilor specialiștilor, conține milioane de gene, comparativ cu genomul uman, care are doar între 20.000 și 25.000 de gene. Microbiomul este considerat „al doilea genom uman”, iar experții susțin că fiecare persoană are un microbiom unic, asemănător amprentei digitale.

Fiecare persoană are un pattern individual al compoziției și distribuției microbiomului, determinat de genotipul gazdei, dar și de colonizarea inițială, imediat după naștere. Tipul de naștere, alăptarea la sân, stilul de viață, mediul ambient, utilizarea antibioticelor, pot produce modificări definitive în structura microbiomului intestinal. Acesta este format din peste 1500 de specii și variază în funcție de localizarea în tubul digestiv, în stomac și duoden, datorită prezenței de acidului clorhidric, precum și al enzimelor pancreatice, concentrația microbiotei este redusă. Aceasta crește progresiv spre partea distală a intestinului subțire, atingând concentrația maximă în colon.

Rolurile microbiomului sunt multiple și complexe, și sunt în continuă cercetare. Este recunoscut în prezent că microbiomul este implicat în:

Absorbția intestinală

Se știe că este extrem de important ceea ce mâncăm, însă cel puțin la fel de important este ceea ce absorbim. Principalul loc de absorbție (cca 90%) a nutrienților, are loc la nivelul vilozităților intestinului subțire, vilozități populate de bacterii. Acestea din urmă contribuie la fragmentarea alimentelor în molecule mai mici, care astfel se pot absorbi.

Cu căt flora intestinală este mai sănătoasă și mai diversă, cu atât absorbția substanțelor nutritive se va face mai optim. Unele dintre ele sunt benefice organismului uman, cum sunt tulpinile Bifidobacterium bifidum și lactis, respectiv Lactobacillus salivarius, în timp ce altele sunt nedorite, de exemplu Staphyllococcus aureus sau Listeria monocytogenes. Flora microbiană din tubul digestiv este de 2 tipuri: de fermentație și de putrefacție. Cea de fermentație (85%, cand echilibrul este păstrat) descompune fibrele alimentare conținute în fructe, legume și invelisul cerealelor. Flora de putrefacție (maximum 15%, în echilibru) descompune reziduurile proteice conținute în carne și alte proteine animale care au ajuns nedigerate la nivelul colonului.

Microbiota

Intervine, în maturarea sistemului imun, ajutând la dezvoltarea țesutului limfoid asociat intestinului. Prin stimularea continuă a sistemului imun se menține o stare fiziologică de inflamație la un nivel scăzut, care ajută la o mai bună apărare împotriva altor microorganisme. Protecția față de diverși patogeni poate fi realizată și prin consumarea de către microorganismele care formează microbiota a unor compuși pe care patogenii i-ar putea utiliza pentru multiplicare.

Sinteza unor vitamine

Enzimele necesare formării vitaminei B12 se găsesc numai în bacteriile florei intestinale. Bacteriile intestinale sintetizează deasemenea vitamina K (un cofactor în producerea de protrombină și a altor factori de coagulare a sângelui), vitamina B1 (tiamina) vitamina B7 (biotina), vitamina B5 (acidul pantotenic) și vitamina B9 (acid folic). Prin producția unor substanțe precum dopamina, serotonina sau alți neurotransmițători, microbiota intestinală poate acționa și la distanță. Din aceste motive, unii cercetători au sugerat o posibilă legătură între disbiozele intestinale și tulburări asemănătoare autismului.

Reglarea permeabilității mucoasei intestinale

Influențarea greutății corporale

Impactul asupra greutății este realizat prin modularea absorbției grăsimilor, reglarea apetitului și controlul glicemiei.

S-a observat că persoanele obeze au o diversitate mai redusă a bacteriilor intestinale și, totodată, o prevalență crescută a bacteriilor de tip Firmicutes. În contrast, o greutate corporală normala a fost asociată cu un număr mai mare de specii de Bacteroides.

Ameliorarea și reducerea inflamației cronice

Aceasta este declanșatorul majorității afecțiunilor cardiovasculare, metabolice, a bolilor autoimune, degenerative și nu numai.

Prevenirea instalării bolii

Cultivarea bacteriilor bune în intestin este prima și cea dintâi condiție pe care o putem crea pentru a ne asigura sănătatea intestinului și prevenirea apariției bolii.

Modularea expresiei genice

Aceasta presupune ca, în ciuda faptului că ne-am născut cu o predispoziție genetică spre obezitate (de exemplu), cultivarea unor obiceiuri alimentare bune, care stimulează producerea unui microbiom sănătos, va determina recesivitatea (adormirea) genelor pentru obezitate ți, totodată, dominantă (trezirea) celor care asigură suplete și sănătate. La fel, se petrec lucrurile și în cazul predispoziției genetice față de diabet zaharat tip 1, scleroză multiplă, poliartrită reumatoidă, etc.

Secreția de neurotransmițători

Bacteriile din intestin produc și ele substanțe care ne influențează starea de fericire sau de tristețe, anxietate sau depresie, comunicând direct cu creierul uman. Există numeroase studii care confirmă împortanța microbiomului în starea emoțională. S-a descoperit de asemenea că, în cazul persoanelor cu depresie, microbiomul este mai sărăcăcios și mai puțin divers.

Vezi si