Tenosinovita: cauze, simptome și tratament
Tenosinovita este o afecțiune care apare atunci când membrana ce înconjoară tendoanele se inflamează, provocând durere și dificultăți la mișcare. Deși poate părea o problemă minoră la început, netratată la timp, ea poate afecta activitățile de zi cu zi – de la mișcările simple ale degetelor, până la folosirea corectă a mâinii sau a încheieturii. În acest articol vom afla de ce apare tenosinovita și cum se tratează!
Cuprins
- Ce este tenosinovita
- Cauzele care duc la apariția tenosinovitei
- Simptomele tenosinovitei
- Cum se diagnostichează tenosinovita
- Cum tratezi tenosinovita
Ce este tenosinovita
Tendosinovita este o inflamație a membranei sinoviale – stratul subțire de țesut care înconjoară tendoanele. Această afecțiune poate provoca durere și poate îngreuna mișcările normale ale articulațiilor.
Tendoanele sunt „corzile” care fac legătura dintre mușchi și oase, permițându-ne să ne mișcăm atunci când mușchii se contractă și se relaxează. În jurul lor se află membrana sinovială, un țesut bogat în lichid care protejează tendoanele și le ajută să alunece ușor la fiecare mișcare, prevenind frecarea excesivă și uzura.
Atunci când această membrană este iritată, deteriorată sau infectată, apare inflamația specifică tendosinovitei. În general, afecțiunea apare la mână și încheietura mâinii, dar și la picior.
Tipuri de tenosinovită
Tenosinovita poate fi clasificată în mai multe tipuri, în funcție de cauza inflamației, astfel:
Tenosinovita stenozantă. Acest tip apare atunci când inflamația din jurul unui tendon îngustează spațiul din teaca tendonului, îngreunând mișcarea ușoară a tendonului (stenoză).
Tenosinovita infecțioasă. Cauza acestei afecțiuni este un virus sau o bacterie care provoacă o infecție în teaca tendonului.
Tenosinovita inflamatorie neinfecțioasă. Suprasolicitarea și bolile autoimune, cum ar fi guta și artrita reumatoidă, pot provoca acest tip de tenosinovită.
7 alimente care inflamează articulațiile
Tendinita este același lucru cu tenosinovita?
Tendinita este inflamația tendonului însuși - adică a țesutului fibros care conectează mușchiul de os. În această afecțiune, tendonul devine umflat, dureros și sensibil la atingere, iar durerea se intensifică de obicei când miști mușchiul respectiv sau când apeși pe zona afectată.
Tendinita apare frecvent din cauza folosirii excesive, a traumatismelor sau a îmbătrânirii, fiind comună la sportivi sau la persoanele care execută mișcări repetitive în activitatea lor zilnică. Zonele cel mai des afectate sunt umărul, cotul, încheietura mâinii și tendonul lui Ahile de la gleznă.
Tenosinovita, pe de altă parte, este inflamația învelișului tendonului - mai exact a membranei sinoviale care înconjoară tendonul și care produce lichidul lubrifiant necesar pentru mișcarea sa netedă. Această membrană acționează ca un "tub" în care tendonul alunecă, iar când se inflamează, produce mai mult lichid sinovial decât normal, provocând umflare și rigiditate. În tenosinovită, durerea și limitarea mișcării sunt cauzate de faptul că tendonul nu mai poate aluneca liber prin învelișul său inflamat.
De multe ori, cele două afecțiuni pot apărea simultan, iar simptomele pot fi similare, de aceea este important să fie diagnosticate corect.
Cauzele care duc la apariția tenosinovitei
Cauzele tenosinovitei pot fi diverse, însă cele mai frecvente sunt:
Boli autoimune – în afecțiunile precum artrita reumatoidă sau lupusul, sistemul imunitar, care ar trebui să protejeze organismul, ajunge să atace propriile țesuturi. Acest proces poate afecta și membrana sinovială care învelește tendoanele, ducând la inflamație și durere. Studiile arată că aproximativ 87% dintre pacienții cu poliartrită reumatoidă prezintă caracteristici radiologice de tenosinovită la RMN. Psoriazicul este, de asemenea, o afecțiune autoimună frecvent asociată cu tenosinovită.
Suprasolicitarea – atunci când o anumită mișcare este repetată de multe ori, zi de zi (cum ar fi tastatul, folosirea intensă a telefonului sau unele activități sportive), tendoanele și membrana sinovială se pot irita. Această solicitare constantă duce la apariția așa-numitului „sindrom de suprasolicitare”, care are ca manifestare frecventă tendosinovita.
Infecțiile – bacteriile sau alte microorganisme pot ajunge la nivelul membranei sinoviale prin sânge sau printr-o rană deschisă, determinând o inflamație numită tenosinovită infecțioasă. Este o formă mai rară, dar necesită tratament medical prompt.
Traumatismele – loviturile, întinderile puternice sau accidentele care afectează tendoanele ori țesuturile din jurul lor pot declanșa inflamația membranei sinoviale. Chiar și o mică leziune, netratată corespunzător, poate duce la apariția simptomelor de tenosinovită.
De asemenea, tenosinovita poate fi idiopatică, adică nu a fost identificată o cauză pentru această afecțiune.
DE ȘTIUT!
Tenosinovita este o problemă destul de comună, dar frecvența ei variază în funcție de cauza care o provoacă. În populația obișnuită, aproximativ 2-3 persoane din 100 dezvoltă forma cea mai frecventă de tenosinovită (stenozantă). Această cifră crește dramatic la persoanele cu diabet - aici vorbim de 10-20 din 100 de persoane, deci mult mai mulți diabetici fac această afecțiune. Când apar infecții la nivelul mâinii, doar un număr mic de pacienți (între 2-9 din 100) ajung să facă și tenosinovită infecțioasă. Cel mai mare risc îl au persoanele cu poliartrita reumatoidă (o boală autoimună care afectează articulațiile) - mai mult de jumătate dintre ei (55%) dezvoltă simptome de tenosinovită, de obicei la aproximativ 3 tendoane în medie. Cu alte cuvinte, diabetul și bolile reumatismale cresc foarte mult șansele de a face tenosinovită comparativ cu persoanele sănătoase.
Simptomele tenosinovitei
Principalele semne că ai tenosinovită sunt:
- Durere care urmează traseul tendonului - simți că doare exact pe unde trece tendonul sub piele
- Zona se umflă - tendonul și țesuturile din jurul lui devin mai groase și vizibil umflate
- Nu mai poți mișca normal - articulația sau partea corpului afectată nu mai funcționează ca înainte
- Mișcarea provoacă durere - orice încercare de a folosi tendonul îți produce disconfort sau durere
- Apar schimbări de culoare - pielea de deasupra tendonului poate să se înroșească sau să capete o nuanță diferită, formând o linie dreaptă
Tenosinovita poate fi o afecțiune gravă, deoarece poate duce la complicații, inclusiv:
- Rigiditate articulară
- Ruptură de tendon
- Necroză (moarte) a țesutului tendinos
- Aderențe (țesut cicatricial)
- Necesitatea amputării
Cum se diagnostichează tenosinovita
Pentru a diagnostica tenosinovita, medicul va începe cu un examen fizic și va investiga istoricul medical al pacientului. El va verifica simptomele și amplitudinea mișcării (cât de mult se poate mișca mâna sau partea corpului afectată).
De asemenea, medicul poate solicita efectuarea de analize de sânge sau alte teste de laborator pentru a verifica dacă există infecții și inflamații.
Testele imagistice pot identifica rapid cauza durerii și rigidității, observând dacă este vorba despre o fractură sau o luxație. Aceste teste pot include:
Radiografie. Aceasta poate arăta orice întărire (calcificare) a membranei sinoviale și alte semne de inflamație.
Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM). Acest test oferă o imagine completă a tendonului și a zonei din jurul acestuia.
Ecografie. O ecografie este ca o radiografie pentru țesuturile moi. Cu ajutorul acestui test se pot vedea zonele din jurul tendonului, pentru a identifica orice urmă de inflamație.
Tomograf. O tomografie computerizată (CT) va oferi medicului o imagine mai detaliată a tendonului, osului și țesutului moale din jur decât o radiografie.
Toate aceste teste sunt importante pentru diagnosticarea corectă a afecțiunii deoarece mai multe boli pot imita sau contribui la tenosinovită, de exemplu:
- Celulita/infecția țesuturilor moi poate imita simptomele tenosinovitei, rezultând în dificultate în mișcarea articulației afectate din cauza edemului și durerii.
- Boli legate de articulații, cum ar fi osteoartrita, artrita reumatoidă, pseudoguta, artrita psoriazică și guta.
- Traumatismele recente sau vechi, inclusiv patologia osoasă sau tendinoasă, se pot prezenta adesea similar cu tenosinovita stenozantă.
- Contracturile Dupuytren pot apărea, de asemenea, ca un caz de tenosinovită stenozantă și sunt secundare nodularității fasciei, provocând blocarea cronică a degetelor.
Cum tratezi tenosinovita
Modul de tratament pentru tenosinovită depinde de cauza acesteia și poate include:
Repaus
Purtarea unei orteze sau a unei atele pentru a reduce stresul asupra tendonului
Aplicarea de căldură sau frig în zonă pentru a reduce durerea sau inflamația
Steroizi orali sau injecții cu steroizi pentru a calma inflamația
Terapia mâinii pentru a ajuta la reducerea umflăturii și la îmbunătățirea amplitudinii de mișcare
Intervenție chirurgicală dacă o infecție a cauzat tenosinovita sau pentru a deschide zonele de încordare care restricționează mișcarea normală a tendoanelor
În funcție de cât de severe sunt simptomele, medicul va stabili tratamentul adecvat. Este posibil să fie nevoie și de medicamente, precum:
Antibiotice - în cazul în care tenosinovita este cauzată de o infecție)
AINS precum aspirina sau ibuprofen - pentru a reduce durerea și inflamația) Corticosteroizi - pentru a reduce inflamația)
Medicamente antireumatice modificatoare de boală (DMARD) - pentru persoanele cu artrită inflamatorie
Așadar, tenosinovita este o afecțiune care nu trebuie ignorată, chiar dacă la început simptomele pot părea suportabile. Durerea, rigiditatea și dificultatea de a folosi articulațiile pot afecta calitatea vieții și pot duce la complicații dacă nu sunt tratate corespunzător. Recunoașterea timpurie a semnelor și consultul medical sunt esențiale pentru a preveni agravarea inflamației
Surse foto: Pexels.com
Surse articol: Clevelandclinic.org, Ncbi.nlm.nih.gov, Cedars-sinai.org
Urmareste-ne pe Google News
