Adevarata Stare de Bine
Nu Skin

10 semne că copilul tău ar putea suferi de sindromul Asperger

Miercuri, 08.11.2017
de Paula Rotaru

Sindromul Asperger, numit și sindromul geniului, este o tulburare din spectrul autist descoperită, în 1944, de medicul pediatru Hans Asperger. Acesta a observat, în urma studiilor efectuate pe 35 de copii, că adaptarea acestora la emoțiile celor din jur și îndemânarea fizică erau limitate, dar IQ-ul lor era, de regulă, peste medie.

Astfel, copiii respectivi manifestau un interes crescut în anumite domenii, acumulau rapid informații, se perfecționau încontinuu și dobândeau cunoștințe impresionante, de unde și denumirea de „sindromul geniului”.

Printre persoanele publice despre care se vehiculează sau se știe cu siguranță că ar fi suferit de sindromul Asperger se numără Andy Warhol, Bill Gates, Wolfgang Amadeus Mozart, Isaac Asimov, Abraham Lincoln, Albert Einstein, Thomas Jefferson , Robin Williams, Woody Allen și Marie Curie. De altfel, sindromul Asperger este diagnosticat cu precădere la băieți, dar motivul este încă necunoscut.

Sindrom Asperger versus autism

Simptomele sindromului Asperger „împrumută” din manifestările autismului, cum ar fi concentrarea excesivă asupra propriei persoane, tulburări de comunicare, nivel scăzut de interacțiune socială. Totuși, copiii cu sindrom Asperger nu au probleme în dezvoltarea limbajului, au o memorie excelentă și pot raționa. Specifice sindromului Asperger sunt obiceiurile aproape obsesive, dificultățile de a interpreta limbajul corporal, sensibilitatea la sunete, mirosuri sau gusturi, evitarea contactului vizual cu cei din jur și expresiile faciale sau posturile corporale aparte.

Potrivit statisticilor Centers for Disease Control and Prevention (CDC), unul din 68 de copii dezvoltă o tulburare din spectrul autist, însă despre sindromul Asperger au fost efectuate prea puține studii pentru a se descoperi procentul real al persoanelor afectate. Iar asta, în parte, din cauza simptomelor complexe, care îngreunează stabilirea unui diagnostic precis.

Medicul psiholog Tony Atwood este de părere că peste 50% din cazurile de sindrom Asperger rămân nediagnosticate, deoarece manifestările tulburării nu sunt cunoscute pe scară largă. În plus, Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM) a exclus diagnosticul de sindrom Asperger în ediția din 2013, acesta fiind integrat în tulburarea de spectru autist.

Iată care sunt cele 10 simptome specifice sindromului Asperger, de ce este importantă diagnosticarea corectă și în ce constă tratamentul acestei tulburări din spectrul autist.

Ce îți poate da de bănuit că copilul tău suferă de sindromul Asperger

Sindromul Asperger se poate manifesta în multiple moduri, copilul putând prezenta simptome variate ca intensitate, de la ușoare la severe. De asemenea, poate manifesta unul sau mai multe dintre simptomele descrise mai jos, motiv pentru care nu există doi copii cu sindrom Asperger care să aibă același comportament sau aceleași trăsături. Sindromul Asperger se poate manifesta astfel:

Copilul nu poate lega relații de prietenie – fie i se pare dificilă socializarea și renunță la activitățile de grup, preferând singurătatea, fie își dorește foarte mult să își facă prieteni, dar nu reușește din cauza abilităților comunicative limitate.

Mutismul selectiv – copiii cu sindrom Asperger au tendința să evite conversațiile cu persoanele străine, dar nu au nicio problemă în a relaționa cu membrii familiei. De obicei, mutismul se manifestă la școală și în spațiile publice.

Incapacitatea de a empatiza – este o trăsătură a sindromului Asperger care se manifestă mai ales în copilărie. Asfel, copilul nu conștientizează că ceea ce spune îi poate afecta pe ceilalți.

Dificultăți în menținerea contactului vizual – copilul cu sindrom Asperger nu poate privi în ochi persoanele cu care vorbește, iar unii specialiști consideră că această trăsătură provine din lipsa de încredere în sine a acestuia. De asemenea, contactul vizual produce, din perspectiva copilului, un disconfort major. El nu înțelege cât de important este acest gest și, uneori, din dorința de a se conforma regulilor, poate cădea în cealaltă extremă, fixându-i cu privirea pe partenerii de discuție, crezând astfel, în mod eronat, că este mai abordabil.

Sunt considerați ciudați – mulți copii cu sindrom Asperger sunt foarte activi, legând prietenii, dar se disting printr-o ciudățenie manifestată prin gesturi sau vorbe, care se leagă de incapacitatea lor de a empatiza.

Se concentrează doar pe un anumit domeniu – e posibil ca un copil cu sindrom Asperger să nu se descurce deloc bine la școală, dar asta nu înseamnă că e leneș sau că nu vrea să învețe. În schimb, poate avea o pasiune aparte pentru matematică, desen, jocuri video sau alte activități care lui i se par interesante. Este important pentru el să învețe cât mai multe despre un subiect anume care îi place, să se concentreze doar asupra lui, să se perfecționeze, iar părinții trebuie să îl susțină în acest sens, astfel încât dezvoltarea lui emoțională și mintală să nu aibă de suferit.

Nu suportă schimbările – pentru un copil cu sindromul Asperger, este important să nu i se schimbe obiceiurile de zi cu zi, pentru că noile situații îl pot stresa, înfricoșa sau îi pot da o stare de anxietate. Rutina este cea care îl ajută pe copil să își țină sub control fricile, așa că părinții trebuie să înțeleagă acest aspect și să îi creeze un program fix, de la care să nu se abată.

Nu știu „de glumă” – unul dintre simptomele specifice ale sindromului Asperger este incapacitatea de a interpreta vorbele celorlalți. Astfel, o glumă, o ironie sau o notă de sarcasm este înțeleasă la modul literal, iar copilul cu sindrom Asperger o ia ca atare, considerând-o adevărată. Însă, dacă li se explică semnificația acelor vorbe, ei pot „înmagazina” informația respectivă, dovedindu-se foarte capabili să își recunoască greșeala cu umor.

Are excelente abilități de memorare – copilul cu sindrom Asperger poate reține, cu o neobișnuită acuratețe, o cantitate vastă de date, numere, patternuri sau numere de telefon. El poate excela în domenii precum matematică, programare, geografie sau chimie, iar această abilitate trebuie încurajată de părinți.

Mișcări rigide, lipsă de expresivitate facială și sensibilitate crescută la lumină, sunete sau texturi – copiii cu sindrom Asperger pot manifesta dificultăți motorii (nu pot merge corect, învață greu cum să țină tacâmurile în mână, nu pot alerga sau merge cu bicicleta, au un scris de mână dezodonat), având mișcări lipsite de coordonare și posturi neobișnuite. De asemenea, pot manifesta episoade de „visare cu ochii deschiși” sau de „goliciune expresivă” atunci când sunt expuși stimulilor precum zgomote puternice, lumini, gusturi sau texturi cu care nu este obișnuit.  

În adolescență, sindromul Asperger se poate manifesta prin incapacitatea de a „citi” comportamentul și limbajul celorlalți, timiditate excesivă, frustrarea de a fi diferit, imaturitate, naivitate, izolare socială, aspecte care pot conduce la anxietate și depresie. De obicei, adolescenții cu sindrom Asperger nu se conformează regulilor sociale, au o gândire în afara tiparelor și sunt foarte creativi.

Deși este o tulburare care nu se vindecă, majoritatea persoanelor cu sindrom Asperger reușesc să își țină sub control simptomele și să capete abilități rar întâlnite. Ele se pot integra cu succes în societate, pot învăța să descifreze comportamentul și limbajul celor din jur, să își recunoască slăbiciunile și calitățile, pot întreține relații de cuplu și pot avea copii.

Ce alte afecțiuni pot fi confundate cu sindromul Asperger

Mulți copii cu sindrom Asperger pot avea simptome similare cu alte afecțiuni, de aceea este important diagnosticul diferențial. Alte probleme de sănătate ce pot imita sindromul Asperger sunt: ADHD (tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție), anxietatea, depresia, tulburarea obsesiv compulsive, tulburarea de învățare nonverbală, fobia socială.

Cauzele sindromului Asperger

Cauzele precise ale sindromului Asperger nu sunt cunoscute, dar se bănuiește că o combinație de factori genetici și de mediu poate avea o influență asupra dezvoltării cerebrale. Unele cazuri de sindrom Asperger se moștenesc, așa că este posibil ca una dintre cauze să fie de natură genetică.

Unele studii arată că expunerea gravidei la anumiți factori de mediu toxici poate avea un impact asupra dezvoltării creierului, dar încă nu s-a ajuns la o concluzie plauzibilă în acest sens.

Trebuie precizat că vaccinul împotriva rujeolei nu are nicio legătură cu apariția acestei tulburări, după cum arată numeroase studii de mare amploare pe această temă.

Cum se stabilește diagnosticul de sindrom Asperger

Sindromul Asperger nu este vindecabil, dar diagnosticul precoce și intervenția unei echipe multidisciplinare de specialitate pot ajuta la integrarea copilului în societate.

Nu există un test anume care să depisteze sindromul Asperger. Potrivit helpautism.ro, diagnosticul se stabilește cu ajutorul unei echipe formate din logoped, pediatru, psihiatru sau psiholog, fiecare analizând în detaliu diversele simptome cu care se confruntă copilul. De aceea este necesară efectuarea unei anamneze amănunțite, care să implice istoricul dezvoltării copilului în mai multe domenii: social, comportamental și emoțional.

Însă nu mai puțin importantă este obținerea detaliilor legate de modul în care s-a dezvoltat copilul în viața extrauterină și istoricul medical familial, precum și analiza capacității de înțelegere și a modului de folosire a limbajului verbal și nonverbal.

Pentru că manifestările sunt diverse de la un caz la altul, diagnosticul este dificil de stabilit, fiind adesea întârziat până la maturitate.

În ce constă tratamentul pentru sindromul Asperger

Chiar dacă sindromul Asperger nu poate fi vindecat în totalitate, există numeroase tratamente care pot ameliora simptomele, ajutându-l pe copil să ducă o viață normală. Hiperactivitatea, iritabilitatea, agitația, insomnia și comportamentele repetitive pot fi ameliorate cu medicamente specifice recomandate de medic, dar la fel de importantă este terapia, fie comportamentală (ABA), fie cea cognitiv-comportamentală, fie ambele. Terapia ocupațională și cea de limbaj ajută persoana cu sindrom Asperger să depășească dificultățile întâmpinate în interacțiunile sociale sau tulburările anxioase ori depresive dezvoltate la maturitate.

De asemenea, este important pentru un copil cu sindromul Asperger să învețe într-o școală care pune accentul pe educația individuală, unde profesorii să evalueze capacitățile reale ale micuțului și să le fructifice prin activități creative.

Mulți părinți se pot simți descurajați dacă au un copil cu sindromul Asperger, dar trebuie să înțeleagă că acest diagnostic nu este un capăt de lume și să conștientizeze că atât calitățile, cât și defectele fac parte din trăsăturile comune ale noastre. Așadar, cu răbdare, sprijin și înțelegere, copilul cu sindrom Asperger poate duce o viață absolut normală.

Surse foto: iStock

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

0 (0)
Abonează-te la newsletterul DivaHair!
Va rugam sa completati campurile necesare.

    Ti-a placut articolul? Urmareste DivaHair pe Facebook sau pe mail!

    Cauta un furnizor in zona ta

    Ai nevoide de un SFAT?

    Adauga o intrebare la care vrei sa primesti raspuns. Comunitatea DivaHair te ajuta.

    întreabă

    LIKE si intra in universul divelor!