Abces parafaringian: cauze, simptome și tratament

Duminică, 27.04.2025

Abcesul parafaringian este o afecțiune medicală gravă, potențial fatală, care necesită diagnostic și tratament prompt. Persoanele de orice vârstă pot dezvolta un abces parafaringian, însă afecțiunea este cel mai frecvent observată la copii și adolescenți. În acest articol vom analiza în detaliu ce înseamnă abcesul parafaringian, care sunt cauzele apariției sale și cum se tratează.

Ce este abcesul parafaringian

Abcesul parafaringian este o infecție localizată la nivelul gâtului, în spațiul parafaringian, care este situat lateral față de faringe, aproape de vasele mari de sânge și nervii gâtului.

Dacă în acest spațiu apare o infecție, ea poate duce la formarea unui abces parafaringian, o colecție de puroi care poate provoca dureri intense în gât, dificultăți la înghițire sau chiar probleme de respirație. Este o afecțiune serioasă, pentru că poate compromite căile respiratorii.

De asemenea, infecția se poate răspândi rapid către alte zone vitale, cum ar fi toracele sau creierul. De aceea, un abces parafaringian trebuie tratat urgent, de obicei cu antibiotice puternice și uneori prin drenaj chirurgical.

Cauzele abcesului parafaringian

De obicei, abcesele parafaringiene apar de obicei secundar infecțiilor orofaringiene care se răspândesc fie prin continuitate directă, fie prin drenaj limfatic.

O cauză frecventă o reprezintă infecțiile amigdaliene, atât în forma acută cât și în cea cronică. Erupția unui abces peritonsilar preexistent (formă severă de amigdalită) poate duce la extinderea infecției în spațiul parafaringian.

Femeie cu poza cu gingie umflata — Sursa foto: Vecteezy.com

Patologia dentară, în special infecțiile care implică ultimul molar inferior, constituie o altă sursă importantă de infecție care poate evolua spre un abces parafaringian.

Alte cauze includ abcesul Bezold (o complicație a mastoiditei) și petrozita (inflamația porțiunii pietroase a osului temporal).

Abcesele parafaringiene pot apărea și prin răspândirea infecției din alte spații profunde ale capului și gâtului, cum ar fi spațiile parotide, retrofaringiene sau submandibulare.

Odată cu introducerea antibioticelor eficiente pentru tratarea infecțiilor respiratorii superioare, incidența abceselor din spațiul cervical profund a scăzut semnificativ. Cu toate acestea, ele continuă să apară în special la persoanele cu imunitate scăzută, stare generală de slăbiciune sau în contextul infecției cu virusul imunodeficienței umane (HIV).

În cazuri mai rare, abcesele parafaringiene pot fi secundare unui traumatism penetrant al gâtului sau pot avea la bază o intoxicație, de exemplu complicații apărute în urma injectării de anestezic local pentru amigdalectomie sau blocaj nervos mandibular.

La persoanele în vârstă, abcesul parafaringian este mai fercvent la pacienții cu mai multe comorbidități, cum ar fi diabetul și epiglotita (inflamarea epiglotei).

Simptomele abcesului parafaringian

Primele simptome ale unui abces parafaringian sunt similare cu cele ale faringitei acute necomplicate sau ale amigdalitei.

Majoritatea pacienților prezintă simptome precum:

Febră
Dureri în gât
Voce nazală
Disfonie (răgușală)
Limfadenopatie cervicală (creșterea ganglionilor limfatici cervicali).

Alte simptome includ:

Salivare excesivă
Dispnee (Dificultăți de respirație)
Disfagie(Probleme de înghițire)
Trismus (incapacitatea de a deschide gura)
Dureri în piept

Este importantă diagnosticarea rapidă a acestei afecțiuni deoarece inflamația poate duce la obstrucția căilor respiratorii superioare și/sau a tractului gastrointestinal. De asemenea, poate apărea rigiditate a gâtului, bacteriemie, deficite neurologice și hemoragii masive cauzate de ruptura arterei carotide.

Diagnosticul abcesului parafaringian

Femeie cu durere de gat — Sursa foto: Vecteezy.com

Abcesul parafaringian este suspectat la pacienții cu o infecție profundă a gâtului și care prezintă simptome tipice, iar diagnosticul este confirmat prin utilizarea tomografiei computerizate (CT).

Aceasta oferă detalii despre dimensiunea, localizarea abcesului și poziția în raport cu vasele mari. Este important să se cunoască exact localizarea abcesului deoarece răspândirea lui în spațiul retrofaringian prezintă un risc de mediastinită care pune viața în pericol.

Tratamentul abcesului parafaringian

În tratamentul infecțiilor profunde ale gâtului, terapia antibiotică intensivă și drenajul chirurgical sunt complementare. Pacienții cu această afecțiune au nevoie de terapie intensivă și tratament adecvat de urgență.

Deoarece pacienții nu pot deschide gura sau au probleme de înghițire, este foarte posibil să apară deshidratare, ce necesită corecție imediată.

În cazul abceselor de volum mic, fără toxicitate sistemică, medicii recurg doar la terapie antibiotică. În primele 72 de ore de tratament medicii trebuie să înceapă administrarea antibioticelor fără să știe exact ce bacterie a cauzat infecția. Acest lucru se întâmplă pentru că, în această zonă a gâtului, abcesul nu este ușor de atins pentru a fi testat printr-o puncție (aspirație) și, în plus, zona este plină de bacterii „prietenoase” (comensale) care pot încurca identificarea bacteriei dăunătoare.

Dacă starea generală se deteriorează sau există un eșec al regresiei cavității abcesului, se recomandă intervenția chirurgicală.

În general, medicii recomandă intervenția chirurgicală atunci când:

Pacientul are dificultăți mari la înghițit sau respirat
Există semne de infecție severă (febră mare, durere intensă, umflătură evidentă)
Tratamentul cu antibiotice nu este suficient

Operația de drenaj chirurgical presupune deschiderea spațiului parafaringian, evacuarea puroiului și curățarea zonei infectate. Se poate realiza printr-o incizie fie în interiorul gurii, fie prin piele, la nivelul gâtului, în funcție de localizarea exactă a abcesului.

După drenaj, pacientul continuă să primească antibiotice pentru a controla infecția și, de obicei, își revine bine dacă intervenția este făcută la timp.

Managementul căilor respiratorii

Managementul căilor respiratorii în caz de abces parafaringian este o prioritate absolută, pentru că infecția poate bloca respirația foarte rapid, din cauza umflăturii și presiunii pe trahee.

În general, se procedează astfel:

Monitorizare atentă. pacientul este supravegheat continuu pentru semne de obstrucție a căilor respiratorii (respirație grea, zgomotoasă, dificultăți la înghițit, voce modificată sau cianoză – culoare albastră a pielii).

Pregătire pentru intubație. dacă există riscul de blocaj, echipa medicală pregătește intubația (introducerea unui tub prin gură sau nas până în trahee) pentru a asigura oxigenarea corectă.

Traheostomie. Dacă intubația este dificilă (pentru că gâtul este umflat sau spațiul este îngust), poate fi necesară o traheostomie de urgență – adică o incizie directă în trahee pentru a permite respirația.

În paralel, pacientul primește antibiotice puternice pentru a reduce infecția cât mai repede.

Important! Managementul căilor respiratorii trebuie planificat foarte atent, înainte ca infecția să agraveze situația. De multe ori, intervenția chirurgicală pentru drenajul abcesului și asigurarea căilor respiratorii sunt realizate împreună.

Complicațiile abcesului parafaringian

Infecțiile spațiului parafaringian sunt cauze importante de mortalitate din cauza posibilelor complicații, ce includ:

Edem acut al laringelui cu obstrucție a căilor respiratorii
Tromboflebită a venei jugulare cu septicemie (sindromul Lemierre)
Răspândirea infecției în spațiul retrofaringian
Posibilă ruptură ulterioară a arterei carotide interne
Hemoragie masivă

În concluzie, abcesul parafaringian este o afecțiune potențial fatală. Ea necesită diagnostic și tratament prompt. O abordare rapidă și coordonată între medicii specialiști poate face diferența între o recuperare completă și apariția unor complicații grave.

Vezi si