Ce este pitiriazisul?
Pitiriazisul definește o serie de boli dermatologice, care au cauze diferite însă se manifestă asemănător: pete roșii pe piele care se descuamează.
Cauza pitiriazisului
În mod normal, de-a lungul a 28 de zile (ciclu celular), celulele tegumentului se maturează, ajung în straturile superficiale și se desprind cu ajutorul hainelor sau băilor. Aceste celule sunt înlocuite de celule noi, tinere, venite din straturile profunde.
În cazul pitiriazisului, ca și în cazul psoriazisului, celulele nu se maturează îndeajuns, dar ajung în straturile superficiale ale pielii și formeaza placi de celulele moarte care se descuamează.
Responsabilă de producerea pitiriazisului poate fi o infecție sau o apărare imunitară deficitară, însă uneori cauza apariției afecțiunii nu este cunoscută.
Există mai multe tipuri de pitiriazis printre care: pitiriazisul rozat, pitiriazisul alb al feței, pitiriazisul versicolor sau pitiriazis rubra pilaris.
Factorii ce favorizează apariția pitiriazisului
Cel mai frecvent, pitiriazisul apare după o infecție bacteriană (streptococ), virală (virusul herpetic 7, virusul ECHO) sau fungică. Alți factori care favorizează pitiriazisului includ:
-activități zilnice stresante pentru o lungă perioadă de timp, uneori asociate cu un mediu familial tensionat;
-dezechilibru între flora comensală de pe piele (care se află pe tegument fără a ne afecta în vreun fel) și cea patogenă (care determină apariția bolii) prin penetrarea germenilor patogeni în piele;
-sistem imunitar foarte slăbit;
-o infecție puternică;
-expunerea la un mediu cu căldură și umiditate excesivă;
Descuamarea pielii mai poate apărea și ca urmare a unei predispoziții genetice, însă de multe ori cauza apariției poate fi necunoscută.
Diferența între pitiriazis și psoriazis
De multe ori pitiriazisul este confundat cu psoriazisul. Termenul de psoriazis desemnează o afecțiune dermatologică cronică, în timp ce pitiriazisul, sub orice formă de manifestare ar fi, se remite singur sau după tratament (maxim 3 ani). Psoriazisul este caracterizat de arii cutanate ușor tumefiate, cu margini roșii și acoperite cu cruste (scuame) mari, de culoare albă sau alb-argintii.Tegumentul afectat se fisurează și zonele respective devin dureroase. Uneori pot apărea pruritul (mâncărimi) sau dureri articulare.
Psoriazisul se caracterizează prin existența unor macule (pete) roșiatice acoperite de scuame mici, asemănătoare fulgilor de tărâțe. Uneori este însoțit de prurit și manifestările sunt mult mai atenuate decât la pitiriazis.
Pitiriazisul alb al feței
Cauza apariției pitiriazisului alb al feței este infecția cu streptococ și cei mai vizați sunt copiii. Este caracterizat prin prezența de pete de 1-4 cm rotunde-ovale, de culoare albă, scuamoase, localizate pe față, brațe, gât sau umeri. Scuamele sunt fine și aderente și afectează frecvent pielea din jurul gurii, obrajii și bărbia .
Pitiriazisul rozat Gibert
Este o erupție care afectează toate grupele de vârstă, în special femeile. Cel mai frecvent apare primăvara și toamna. Pitiriazisul rozat nu este contagios.
Cauza. Pitiriazisul rozat apare în urma unei infecții virale sau ca urmare a unui tratament cu Captopril, Metronidazol, Ketotifen sau Barbiturice.
Simptome. Inițial apare o pată roșie-roz, localizată pe piept. Aceasta mai este numită medalion primar și declanșează erupția. Leziunea inițială se mărește în câteva zile pentru a deveni apoi o pată de 4-5 cm cu scuame fine în interiorul marginilor bine demarcate. În câteva zile mai apar și alte pete asemănătoare celei inițiale, care se localizează pe trunchi, la baza gâtului și a membrelor. Un alt simptom al pitiriazisului este pruritul (senzație de mâncărime), care însă nu afectează starea generală.
Manifestarile pitiriazisului rozat evolueaza în 6-8 săptămâni, după care se vindecă spontan (dispare fără tratament).
Diagnostic. Acesta va fi stabilit de către un medic dermatolog, după ce va examina petele de pe corp.
Pitiriazisul versicolor
Pitiriazisului versicolor este o dermatoză cauzată în general de o ciupercă (micoză) ce poartă denumirea de Malassezia furfur. Cu toate acestea, afecțiunea poate apărea și din cauza unei predispoziții genetice. De obicei, transpirația favorizează dezvoltarea acestei boli.
Leziunile tegumentare au următoarele caracteristici:
-sunt albe în zonele expuse;
-au culoarea maronie sau roșie-maronie în zonele acoperite;
-sunt netede cu margini bine delimitate și acoperite de scuame fine;
-nu fac cruste decât dacă sunt frecate;
-inițial au un diametru de 3 - 4 mm, apoi se extind;
-frecvent se unesc (confluează) și formează pete întinse;
Se localizează pe trunchi, în zona decolteului, zona inghinală și se pot extinde pe gât, față, mâini sau picioare. Infecția este contagioasă,însă nu se cunoaște calea de transmitere.
Diagnosticul acestei micoze se face în urma examenului direct al scoamelor și a testelor de laborator precum: examinarea cu ajutorul lampei Wood (lumina neagră), examenul microscopic direct cu hidroxid de potasiu, prelevarea de culturi fungice sau realizarea unei biopsii.
Pitiriazis rubra pilaris
Este o dermatoză scuamoasă rară, a cărei cauză este necunoscută. Ea poate evolua către eritrodermie (erupție cutanată roșie generalizată asociată cu alterarea stării generale). De obicei se vindecă în 1-3 ani de la momentul apariției.
Simptomele pitiriazisului rubra pilar
Leziunile caracteristice acestui tip de pitiriazis sunt:
-keratodermita palmo-plantară (îngroșarea pielii palmelor și tălpilor);
-papula cornoasa foliculară (bășicuțe roșiatice prezente la rădăcina firului de păr);
- hiperkeratoza subunghială (îngroșarea unghiilor);
-leziuni de pitiriazis capitis (mătreață);
-mâncărimi (prurit)
Boala evolueazaă treptat, răspândindu-se de la cap către picioare. Inițial se observă o roșeață a feței, urmată de prezența papulelor (bășicuțelor) la nivelul pielii capului. Este urmată de îngroșarea unghiilor, de roșeața și îngroșarea palmelor și tălpilor, care pot prezenta fisuri dureroase la mers și la utilizarea mâinilor. Leziunile se pot extinde și pot fuziona la nivelul întregului corp și uneori sunt însoțite de prurit.
Pacienții se pot plânge de durere și iritație în gură, precum și de leziuni oculare (ectropion, încețoșarea și scăderea vederii).
Diagnosticul de pitiriazis rubra pilar se pune pe baza aspectului leziunilor și a examenului histopatologic al acestora.
Cum tratezi pitiriazisul?
În funcție de tipul de pitiriazis, tratamentul variază:
1. Pitiriazisului alb al feței - se vindecă fără tratament, însă o problemă poate fi aspectul estetic.
2. Pitiriazisul rozat - dispare de obicei de la sine, fără tratament, în 4 - 10 săptămâni. Afecțiunea dispare fără cicatrici și, de obicei, nu reapare. Totuși, dacă erupția nu dispare până atunci sau mâncărimea deranjează, este posibil să fie nevoie de anumite tratamente.
Medicamentele admnistrate de obicei la pitiriazisul rozat sunt corticosteroizi și antihistaminice, însă medicul poate recomanda și terapia cu lumină. În terapia cu lumină, pacientul este expus la lumină naturală sau artificială deoarece aceasta poate ameliora simptomele. Terapia cu lumină poate provoca (hiperpigmentare post-inflamatoare (pete de piele mai întunecate), chiar și după ce erupția cutanată dispare.
3. Pitiriazisul versicolor - Tratamentul constă în aplicarea de medicamente antifungice (Ketoconazol, Clotrimazol) sau de corticosteroizi pe pielea afectată.
4. Pitiriazis rubra pilaris - Din păcate, nu există un remediu care să vindece complet această afecțiune, însă sunt tratamente care pot ameliora simptomele.
Acestea includ:
-Creme topice care conțin uree sau acid lactic.
-Retinoizi orali, precum izotretinoina sau acitretina - aceștia sunt derivați ai vitaminei A care încetinesc creșterea și eliminarea celulelor pielii.
-Vitamina A pe cale orală - poate fi utilă pentru unele persoane, dar numai în doze foarte mari. Retinoizii sunt mai eficienți și mai des utilizați decât vitamina A.
-Metotrexat - un medicament oral care poate fi utilizat dacă retinoizii nu funcționează.
-Imunosupresoare (medicamente ce suprimă sistemul imunitar) - includ ciclosporină și azatioprină.
-Produse biologice - acestea sunt medicamente injectabile sau intravenoase (IV) care afectează sistemul imunitar. Includ medicamentele adalimumab, etanercept și infliximab.
-Terapia cu lumină ultravioletă- se administrează în mod normal în combinație cu psoralen (un medicament care te face mai puțin sensibil la soare) și un retinoid.
Așadar, pitiriazisul este un termen care descrie o serie de afecțiuni dermatologice caracterizate prin apariția de pete roșii pe piele care se descuamează. În general, pitiriazisul trece de la sine fără să fie nevoie de medicamente, însă există remedii care ameliorează simptomele. Discută cu un medic și el își va recomanda tratamentul adecvat.
Citește și: Eczeme ale pielii: cauze, simptome și tratament
Urmareste-ne pe Google News
